Influenţa serotoninei exogene asupra procesului de absorbţie al glucozei în intestinul subţire
Закрыть
Articolul precedent
Articolul urmator
284 1
Ultima descărcare din IBN:
2022-03-12 00:10
SM ISO690:2012
POPANU, Lucia, ŞEPTIŢCHI, Vladimir. Influenţa serotoninei exogene asupra procesului de absorbţie al glucozei în intestinul subţire. In: International Conference of Young Researchers , Ed. 8, 11-12 noiembrie 2010, Chişinău. Chişinău: Tipogr. Simbol-NP SRL, 2010, Ediția 8, p. 33. ISBN 978-9975-9898-4-8..
EXPORT metadate:
Google Scholar
Crossref
CERIF

DataCite
Dublin Core
International Conference of Young Researchers
Ediția 8, 2010
Conferința "International Conference of Young Researchers "
8, Chişinău, Moldova, 11-12 noiembrie 2010

Influenţa serotoninei exogene asupra procesului de absorbţie al glucozei în intestinul subţire


Pag. 33-33

Popanu Lucia, Şeptiţchi Vladimir
 
Institutul de Fiziologie şi Sanocreatologie al AŞM
 
 
Disponibil în IBN: 14 aprilie 2021


Rezumat

Tractul gastrointestinal prezintă o structură tisulară completă, ceea ce şi determină multitudinea şi diversitatea proceselor ce au loc în el. Serotonina, fiind sintetizată 95% de către tractul gastrointestinal, este implicată în reglarea diferitor activităţi gastrointestinale. Importanţa fiziologică a ei referitor la funcţiile digestive şi de transport sunt contradictorii. Scopul acestei lucrări este elucidarea rolului serotoninei exogene în procesul de absorbţie al glucozei. În această privinţă, au fost efectuate o serie de experimente pe şobolani albi din linia Wistar. Izolarea segmentului intestinului subţire a fost efectuată conform metodei Tiri-Vella midificată de către A.M. Ugolev. A fost stabilit că serotonina (2µg/ml), introdusă cu soluţia de perfuzat, semnificativ a stimulat absorbţia glucozei în intestinul subţire. La introducerea unei doze de 0,1 mg/kg de serotonină s-a observat o stimulare mult mai substanţială a absorbţiei glucozei, iar administrarea preventivă de atropină (0,2 mg/kg), a slăbit efectul serotoninei în raport cu transportul glucozei. Astfel, la introducerea serotoninei, viteza de absorbţie a glucozei constituia 22,03 1,12 (controlul - 16,04 0,73 µmol/min); la administrarea concomitentă a serotoninei şi atropinei - 17,32 0,77 µmol/min (Р 0,05, n=5), iar a serotoninei şi propranololului - 19,93 0,85 µmol/min (Р 0,05, n=5). Administrarea intraperitoneală a serotoninei nu a provocat modificări suplimentare ale vitezei absorbţiei glucozei pe fonul introducerii adrenalinei (2mg/kg). Astfel, viteza absorbţiei glucozei la administrarea adrenalinei a constituit 10,82 0,44µmol/min (controlul – 16,24 0,63µmol/min), iar la administrarea concomitentă a adrenalinei şi serotoninei - 11,36 0,55µmol/min (Р 0,01, n=5). În condiţiile stresării antiortostatice (-90 ) timp de o oră, serotonina, administrată în cavitatea intestinului subţire sau intraperotonial, nu a provocat schimbări veridice ale absorbţiei glucozei în intestinul subţire. Datele obţinute demonstrează înlăturarea efectului de stimulare a serotoninei exogene asupra absorbţiei glucozei în intestinul subţire în condiţiile administrării adrenalinei şi stresului de scurtă durată, posibil, aceasta este condiţionat de modificările stării funcţionale ale sistemului nervos enteric.

Cuvinte-cheie
serotonină, intestinul subţire, absorbţia glucozei