În flora spontană a Globului genul Chondrilla L. – Răsfug, cuprinde circa 30 de specii răspândite preponderent în regiunile stepice şi de pustiu ale Eurasiei şi Africii de Nord, în munţi înregistrându-se până la 2300 m altitudine [4]. Flora Europei enumeră 4 specii de Chondrilla [2]. Pentru flora Republicii Moldova este indicată o singură specie – Chondrila juncea L. [1, 3]. În rezultatul analizei critice a colecţiei de plante din genul Chondrila prezente în Herbarul Grădinii Botanice (Institut) au fost evidenţiate 2 exicate de Chondrila graminea Bieb. - taxon indicat în litaratură pentru teritoriul în studiu dar neconfirmat până în prezent [4]. Ch. graminea Bieb. 1808, Fl. Taur.-Cauc. 2 : 244; id. 1819, ibid. 3 : 528; Леонова, 1964, Фл. СССР, 29 : 566; Леонова, 1989, Фл. евр. части СССР, 8 : 59; Доброчаева, Котов, Прокудин, 1999, Опред. высш. раст. Укр. : 373. – C. juncea auct. non L. : P. D. Sell, 1976, Fl. Europ. 4 : 343, p. p. - R. gramineu Plantă bianuală sau perenă. Tulpină de (20)30-100 cm înălţime, glabră (rareori inflorescenţa dispers arahnoideu pubescentă), în partea inferioară dens setiform păroasă, ramificată de la bază sau puţin mai de sus; ramuri subţiri, virgate. Frunze bazale (dispuse în rozetă) şi tulpinale inferioare runcinat penat-fidate, de 13-15 cm lungime şi 0,5- 4,5 cm lăţime. Frunze tulpinale mediane şi superioare îngust liniare până la liniar lanceolate, de 6-8,5 cm lungime şi 0,5-2,5 (3) mm lăţime, plane, întregi, acute, rareori în partea de jos, pe margini cu perişori. Antodii cu circa 11 flori, la fructificare de 14-18 mm lungime, dispuse apical sau lateral, sesile sau subsesile, pe pedunculi dens tomentoşi. Foliole involucrale interne lungi de 12-14 mm, pe dos scurt, dens arahnoideu pubescente, pe nervura mediană uneori cu peri scurţi, solitari. Achenă de 2,5-4 mm lungime, în partea superioară cu 1-2 (3) rânduri de peri scvamiformi laţi şi scurţi, dintre care cei din rândul suprem mai lungi, de regulă, cu o sinuozitate adâncă şi largă pe centru, orizontal patenţi; coronula din 5 peri scvamiformi, alungiţi, înguşti şi ascuţiţi, de 0,5 mm lungime. Rostru lung de 2-3(4) mm, egal sau mai lung decât achena, relativ gros, în partea superioară clavat. Papus de 6-8 mm lungime. 2n = 20. Înflorire-fructificare VI – IX (X). Plantă gumiferă. Terofit bianual pontic; specie xerofilă, mezotermă, slab acid-neutrofilă. Preferă habitate de stepă, nisipoase, poenile pădurilor de pin, câmpuri, livezi, vii, marginea drumurilor. Specie cu areal restrâns, endemică pentru Europa de Sud-Est. Taxon rar, pe teritoriul Republicii Moldova a fost colectată doar din 2 localităţi: or. Cahul şi s. Glinoe, situat la 30 km sud-est de or Tiraspol. Sunt necesare cercetări şi monitorizări continue în teren pentru a putea stabili gradul de raritate a speciei şi a elabora măsuri de conservare adecvate.