n toamna anului 2016 au fost continuate investigaţiile arheologice începute în 2015 la staţiunia musteriană Teţcani X1 , afectată de extragerea ilicită a calcarului la care au luat parte specialişti de la Institutul Patrimoniului Cultural (Chişinău), Institutul de Istorie Culturii Materiale (SanktPetersburg), Institutul de Geografi e (Moscova) şi Institutul de Fizică a Pământului „O.I. Şmidt” (Moscova). Aşezarea este situată la circa 0,3 km spre nord-vest de satul Teţcani, r-nul Edineţ, pe malul stâng al râului Vilia. În 2015 în partea centrală a staţiunii a fost trasată o secţiune de 5 m.p. (carourile K, L/4-6), orientată pe axa nord-sud, cu scopul verifi cării stării de conservare a nivelului de cultură, care a fost localizat într-un strat de calcar de o nuanţă roşcată-închisă, grosimea căruia atinge circa 1 m. Iniţial a fost cercetată partea superioară a nivelului cultural, în carourile K,L/4. În 2016 au fost reluate lucrările de cercetare a nivelul cultural, suprafaţa căruia constituie 6 m.p. Pe lângă carourile K/4-5 (Fig. 1, 1) şi L/4-6, parţial au fost investigate şi carourile I,J/4. Astfel că materialul litic, cât şi resturi de faună şi cărbune de lemn, au fost fi xate la adâncimea de 6,9-7,15 m (Fig. 1, 2). A fost efectuată descrierea deplină a orizonturilor litologice (ce măsoară 12,4 m) a peretelui de sud al secţiunii. Totodată, au fost luate o serie de probe de cărbune de lemn pentru efectuarea analizei radiocarbon 14C, iar din profi lul de sud al secţiunii au fost luate mai multe probe pentru efectuarea analizelor geochimică, granulometrică şi micromorfologică în laboratorul de la Institutul de Geografi e din Moscova, precum şi probe pentru efectuarea analizei paleomagnitică la Institutul de Fizică a Pământului „O.I. Şmidt” din Moscova. Colecţia obţinută în campania 2016 numără 934 de piese litice, trei galeţi din gresie, care puteau fi întrebuinţate în calitate de percutoare, şi circa două mii de microaşchii. Pe lângă unelte din piatră, de aici provin două fragmente de molar de Bison priscus şi doua fragmente de coapsă (?). Pentru confecţionarea artefactelor a fost utilizat preponderent silex negru, fi ind urmat de silexul cenuşiu. Din numărul total de 934 piese se evidenţiază trei percutoare (Fig. 2, 1-8), 28 de nuclee (Fig. 2, 1, 7, 8), 79 de lame, 22 de bucăţi de silex şi 802 aşchii sau fragmente (Fig. 2, 3, 4, 6). Categoria uneltelor este formată din 23 de piese, dintre care menţionăm un cuţit de tip kostenki şi unul cu spate, un burin, patru gratoare, trei racloare, trei vârfuri de tip point (Fig. 2, 2, 5), o lamă şi cinci aşchii cu retuşă; trei piese prezintă urme de întrebuinţare sub formă de uzură. Industria litică din situl Teţcani X are tangenţe cu nivelurile de locuire 1-3 musterian din staţiunea Ripiceni-Izvor de pe Prutul de Mijloc, cât şi cu nivelurile musteriene din staţiunia Molodova I şi V de pe Nistrul Mijlociu.Fig. 1. Teţcani X. 1. Piese litice, caroul L/5; 2. Piese de silex, profi lul de nord al secţiunii.Fig. 2. Teţcani X. Inventar litic. 1, 7, 8 – nuclee; 2, 5 – point cu retuşă; 3, 4, 6 – point.