ESTRADA — artă de sinteză, care înglobează majoritatea genurilor ARTEI: arta actorului, arta muzicală, arta coregrafică, artele plastice etc. Estrada, la moment, este una dintre cele mai răspândite forme ale artei. Prin multitudinea intercalărilor genurilor şi diversitatea mijloacelor de expresivitate atât a limbajului cât şi a mijloacelor tehnice, Estrada devine o ARTĂ complexă şi perceptibilă, în acelaşi timp. În ultimii ani, mijloacele şi modalităţile de expresie caracteristice estradei, capătă repede amploare şi în Arta Dramatică. Arta spectacolului de estradă este o artă imediată a procesului, şi nu a rezultatului. Estrada poartă în sine un caracter aparent distractiv. O altă particularitate a estradei este laconismul. În acest context, V.E. Meyerhold, actor, teoretician, regizor şi director de teatru din Rusia, spunea: „Noi tindem spre ceva concis. În secolul acesta nimeni nu dispune de timp, de aceea tindem să ne exprimăm într-o formă laconică şi clară”. Având în vedere concizia prezentărilor, artiştii pe Estradă recurg la diferite mijloace (trucuri) care interacţionează direct şi rapid asupra publicului. O altă caracteristică este lipsa peretelui „4” — comunicarea directă a artistului cu spectatorul, expresivitatea în gândire, mişcare şi formă. Arta Estradei de-a lungul timpului a dat naştere unor forme artistice. S.S. Clitin, teoretician şi regizor rus, le face o clasificare, împărţindu-le după formă şi conţinut în: • Estrada concertistică (concerte teatralizate, concerte tematice, concerte de divertisment, concerte-review, concerte-show, concerte pentru copii etc.). • Estrada teatrală (spectacolele de estradă, spectacole de revistă, spectacole de miniaturi, spectacole de varietăţi, music-halluri etc.). • Estrada de sărbătoare (manifestări publice: sărbători, carnavaluri, festivaluri etc.). Estrada se află într-un permanent proces de transformare şi evoluare, ca orice alt gen de artă. În timp, optica ei schimbă unghiul de vedere asupra lucrurilor şi este perfectibilă în funcţie de gradul şi diversitatea informaţiei culturale, de evoluţia cunoaşterii ştiinţifice.