Despre unele subiecte ale naturilor statice din creația artiştilor plastici moldoveni
Закрыть
Articolul precedent
Articolul urmator
271 1
Ultima descărcare din IBN:
2024-03-19 14:30
SM ISO690:2012
CIOBANU, Iraida. Despre unele subiecte ale naturilor statice din creația artiştilor plastici moldoveni. In: Probleme actuale ale arheologiei, etnologiei și studiului artelor, Ed. 6, 22-23 mai 2014, Chişinău. Chişinău: Institutul Patrimoniului Cultural al Academiei de Științe a Moldovei, 2014, Ediția 6, p. 94.
EXPORT metadate:
Google Scholar
Crossref
CERIF

DataCite
Dublin Core
Probleme actuale ale arheologiei, etnologiei și studiului artelor
Ediția 6, 2014
Conferința "Probleme actuale ale arheologiei, etnologiei și studiului artelor"
6, Chişinău, Moldova, 22-23 mai 2014

Despre unele subiecte ale naturilor statice din creația artiştilor plastici moldoveni


Pag. 94-94

Ciobanu Iraida12
 
1 Institutul Patrimoniului Cultural,
2 Universitatea Pedagogică de Stat „Ion Creangă“ din Chişinău
 
 
Disponibil în IBN: 12 februarie 2021


Rezumat

Natura statică a operat permanent cu aceleaşi subiecte şi motive caracteristice picturii. Unul dintre aceste laitmotive poate fi natura statică cu peşti, simbolul cel mai răspândit și important al creştinismului, frecvent tratat în arta plastică atât în plan european, cât și în spațiul românesc, iar direcţiile de evoluţie sunt multiple şi diverse: de la realism la impresionism și postimpresionism. În spațiul pruto-nistrean tematica a fost abordată în diferite perioade de timp de E. Maleşevschi și A. Baillayre, subiectul fiind reflectat ulterior de I. Vieru, M. Grecu, V. Rusu-Ciobanu, V. Zazerscaia, A. Zevin, V. Cojocaru, M. Saka-Răcilă, D. Bolboceanu, A. Negură, I. Morărescu, V. Rusu ş.a. Pictorii tratează subiectele naturii statice cu peşti în mod divers, bazându-se pe spontaneitatea efectului plastic al coloritului, abordând problema diferit prin cromatică, stil, tratare compozițională proprie. Remarcând calităţile expresive, fiecare lucrare a artiştilor are o anumită valenţă, o manieră proprie de interpretare. Unii se caracterizează prin tendinţe de geometrizare a formelor (I. Morărescu, V. Rusu), alţii o tratează prin prisma interferenţelor genurilor (M. Saka-Răcilă, A. Negură ş.a.). Pornind de la semnificația și descifrarea simbolului, acest subiect prezintă interes și merită o analiză mai detaliată.