Din punct de vedere istoric, perioada în care s-a dezvoltat cultura Sântana de MureşCerneahov (secolele II-V) este una de profunde schimbări şi frământări ce au avut loc pe întreg arealul românesc, dar, în special în regiunea Moldovei, unde sunt localizate şi necropolele la care ne referim în acest studiu. Comunităţile culturii Sântana de Mureş-Cerneahov au practicat deopotrivă ambele rituri funerare, incinerația și inhumaţia. Necropola de la Săbăoani (jud. Neamț), încadrată cronologic în sec. al IV-lea d.Hr., a fost cercetată în 10 campanii de săpături sistematice în intervalul 1966-2003. Din studiul comparativ reiese că speranța de viață la naștere la populațiile culturii Sântana de Mureș-Cerneahov nu depășește 32,0 ani, valoarea cea mai mică (22,9 ani) înregistrându-se în necropola de la Săbăoani (jud. Neamț), acest lucru fiind accentuat de mortalitatea infantilă accentuată (45,60%) înregistrată în această populaţie. Valorile sinoptice ale speranţei de viaţă (în ani) şi ale mortalităţii (în procente) la seriile scheletice sincrone aparţinând culturii Sântana de Mureş-Cerneahov (sec. IV-V) prezintă un tablou similar. Caracteristicile tipologice ale seriilor scheletice studiate până în prezent în ţara noastră, dar în special ale celor din Moldova, aparţinând culturii Sântana de Mureş-Cerneahov, indică o variabilitate regională, acestea aparţinând, în general, marelui grup europoid. Elementele mongoloide sunt rar întâlnite (la Sântana de Mureş – două cazuri, la Independenţa – două cazuri, la Pietriş – două cazuri, la Valea Seacă – un caz, la Mihălăşeni – un caz), fiind, în general, slab exprimate, întotdeauna în asociere cu elementele predominante. În necropola din sec. al IV-lea d.Hr. de la Săbăoani elementele mongoloide lipsesc. Subliniem că în cazul acestui polimorfism tipologic, formele mediteranoide, ca şi cele proto-europoide (uşor atenuate şi gracilizate), constituie fondul predominant al populaţiilor acestei culturi, putând fi atribuite fondului autohton. Această atribuire o putem face, pornind de la considerentul că, din neolitic şi până în prezent, formele mediteranoide au constituit fondul de bază majoritar al populaţiilor care au trăit în aceste locuri. Nu putem exclude însă posibilitatea ca unul sau altul dintre indivizii gracili mediteranoizi din seriile studiate să reprezinte elemente alogene, aduse de sarmaţi, întrucât elementele mediteranoide au fost identificate şi la unele serii sarmatice, dar cu o frecvenţă redusă. Alături de aceste componente predominante se constată şi prezenţa unor elemente nordoide, care se regăsesc fie în amestec cu alte elemente (mediteranoide sau proto-europoide), fie în forma lor clasică şi a căror intensitate creşte progresiv, începând din zonele mai nordice ale ţării spre sudul acesteia, remarcându-se, totodată, că ele apar mai pregnant la bărbaţi faţă de femei.

From a historical point of view, the period in which the Sântana de Mureş-Chernyakhov culture developed is one in which profound changes and agitations took place on the throughout the Romanian territory, but especially in the region of Moldova, where are located necropolises from this study. The Sântana de Mureş- Chernyakhov communities practiced both, cremation and inhumation, funeral rites. The Săbăoani necropolis from Neamț County (4th century A.D.) was investigated in 10 systematic digging campaigns, between 1966 and 2003. The comparative study shows that life expectancy at birth in Sântana de Mureș-Chernyakhov culture communities does not go past 32.0 years, the smallest value (22.9 years old) being registered at Săbăoani (Neamț county), being emphasized by the child mortality (45.60%) registered in this community. The overview values of the life expectancy (years) and mortality rate (in percent) of the synchronous skeletal series belonging to the Sântana de Mureş-Chernyakhov culture (4th-5th centuries), compared by us, show a similar situation. The typological characteristics of the skeletal series studied until now in our country, but especially of those from Moldova, belonging to the Sântana de Mureş-Chernyakhov culture, indicates a regional variability, belonging, in general, to the great Europoid group. The Mongoloid elements are rare (at Sântana de Mureş – two cases, at Independenţa – two cases, at Pietriş – two cases, at Valea Seacă – one case, at Mihălăşeni – one case), usually weakly represented, in association with the predominant elements. In the necropolis from the 4th century A.D. from Săbăoani, the Mongoloid elements are missing. In the case of this typological polymorphism, Mediterranoid forms, like the Proto-Europoid ones (lightly attenuated and gracilizated), is the predominant content of the populations of this culture, they can be attributed to the local background. This attribution can be made on the grounds that, from the Neolithic to the present, the Mediterranoid forms constituted the majority of the population that lived in these places. However, we cannot exclude the possibility that one or another of the Mediterranoid gracile individuals in the studied series may represent allogenic elements, brought by Sarmatians, since the Mediterranoid elements have been identified in some Sarmatian skeletal series, but with a reduced frequency. Along with these predominant components, there is also the presence of Nordic elements, which can be found either in combination with other elements (Mediterranoid or Proto-Europoid) or in their classical form and whose intensity increases progressively, starting from the areas more northerly of the country towards the south, noting that they appear more pronounced in men than in women.