Articolul precedent |
Articolul urmator |
![]() |
![]() ![]() |
Ultima descărcare din IBN: 2022-03-24 11:25 |
Căutarea după subiecte similare conform CZU |
37.016:808.5:165 (1) |
Основы образования. Теоретические основы. Философские основы и др. (4076) |
Риторика устной речи. Ораторское искусство. Выразительность речи. Красноречие (107) |
Логика. Эпистимология. Теория познания. Методология и логика науки (159) |
![]() IANA, Tatiana-Irina. Epistemic coordinates of the development of student speech expressivity. In: Şcoala internaţională de metodologie în ştiinţele socioumane: Dezvoltarea personală și educația pentru societate: temeiuri epistemologice actuale, 19-20 noiembrie 2020, Chişinău. Chișinău, Republica Moldova: Universitatea de Stat din Moldova, 2020, Ediția a 4-a, pp. 82-84. ISBN 978-9975-152-62-4. |
EXPORT metadate: Google Scholar Crossref CERIF DataCite Dublin Core |
Şcoala internaţională de metodologie în ştiinţele socioumane Ediția a 4-a, 2020 |
||||||
Conferința "Şcoala internaţională de metodologie în ştiinţele socioumane" Chişinău, Moldova, 19-20 noiembrie 2020 | ||||||
|
||||||
CZU: 37.016:808.5:165 | ||||||
Pag. 82-84 | ||||||
|
||||||
![]() |
||||||
Rezumat | ||||||
Modelul teoretic al dezvoltării expresivității vorbirii reprezintă o sistematizare-structurare a demersurilor epistemic, teoretic și praxiologic ale educației literar-artistice, reprezentate de: a) pe coordonata epistemică: poetica lui Aristotel (mimesis-ul și catharsis-ul); conceptul estetic al lui Platon (unitatea frumosului și utilului; centrarea pe idealul uman și social); sistemul filosofic al lui Kant, care atribuie artei calitatea de a doua existență a omului (cea metafizică, suprasensibilă); teoria despre originea (=esența) operei de artă a lui M. Heidegger; prima definiție a lui F. Schiller a educației artistice și estetice ca domenii de cunoaștere umană, teoria lui F.W. Schelling cu privire la poezie (=literatură) ca esență a artei în genere; concepția filozofică a lui Șt. Lupașco cu privire la ființa umană - creatoare a adevărului, care se produce pe sine ca ființă creatoare; b) pe coordonata teoretică: teoria finalității estetice a literaturii: G. Lanson, J. Mukarovsk; teoria receptării operei de artă: W. Iser, H.R. Jauss , U. Eco, T. Vianu; opera ca text: U. Eco, M. Corti, Iu. Kristeva, R. Barthes; teoria orizontului de așteptare și a experiențelor literare și estetice: H. R. Jauss; semiotica lecturii: U. Eco, Iu. Kristeva; teoria lecturii: W. Iser, P. Cornea, R. Barthes; teoria și metodologia educației literar-artistice: Vl. Pâslaru, C. Șchiopu; c) pe coordonata praxiologică: nivelurile de dezvoltare literară a elevilor (Vl. Pâslaru); conceptul de structură a activității literarelectorale a elevilor: G. N. Kudinași Z. N. Novleanskaia, G. N. Melik-Pașaev; conceptele de formare a competenței de expresivitate artistică a elevilor: C. Parfene, A. Panfil, M. Pavilescu. |
||||||
Cuvinte-cheie expresivitate, coordonata epistemică, coordonata teoretică, coordonata praxiologică, teorie, expressiveness, the epistemic coordinate, the theoretical coordinate, the praxiological coordinate, theory |
||||||
|
Dublin Core Export
<?xml version='1.0' encoding='utf-8'?> <oai_dc:dc xmlns:dc='http://purl.org/dc/elements/1.1/' xmlns:oai_dc='http://www.openarchives.org/OAI/2.0/oai_dc/' xmlns:xsi='http://www.w3.org/2001/XMLSchema-instance' xsi:schemaLocation='http://www.openarchives.org/OAI/2.0/oai_dc/ http://www.openarchives.org/OAI/2.0/oai_dc.xsd'> <dc:creator>Iana, T.</dc:creator> <dc:date>2020</dc:date> <dc:description xml:lang='ro'><p>Modelul teoretic al dezvoltării expresivității vorbirii reprezintă o sistematizare-structurare a demersurilor epistemic, teoretic și praxiologic ale educației literar-artistice, reprezentate de: a) pe coordonata epistemică: poetica lui Aristotel (mimesis-ul și catharsis-ul); conceptul estetic al lui Platon (unitatea frumosului și utilului; centrarea pe idealul uman și social); sistemul filosofic al lui Kant, care atribuie artei calitatea de a doua existență a omului (cea metafizică, suprasensibilă); teoria despre originea (=esența) operei de artă a lui M. Heidegger; prima definiție a lui F. Schiller a educației artistice și estetice ca domenii de cunoaștere umană, teoria lui F.W. Schelling cu privire la poezie (=literatură) ca esență a artei în genere; concepția filozofică a lui Șt. Lupașco cu privire la ființa umană - creatoare a adevărului, care se produce pe sine ca ființă creatoare; b) pe coordonata teoretică: teoria finalității estetice a literaturii: G. Lanson, J. Mukarovsk; teoria receptării operei de artă: W. Iser, H.R. Jauss , U. Eco, T. Vianu; opera ca text: U. Eco, M. Corti, Iu. Kristeva, R. Barthes; teoria orizontului de așteptare și a experiențelor literare și estetice: H. R. Jauss; semiotica lecturii: U. Eco, Iu. Kristeva; teoria lecturii: W. Iser, P. Cornea, R. Barthes; teoria și metodologia educației literar-artistice: Vl. Pâslaru, C. Șchiopu; c) pe coordonata praxiologică: nivelurile de dezvoltare literară a elevilor (Vl. Pâslaru); conceptul de structură a activității literarelectorale a elevilor: G. N. Kudinași Z. N. Novleanskaia, G. N. Melik-Pașaev; conceptele de formare a competenței de expresivitate artistică a elevilor: C. Parfene, A. Panfil, M. Pavilescu.</p></dc:description> <dc:description xml:lang='en'><p>The theoretical model of the development of speech expressiveness represents a systematization-structuring of the epistemic, theoretical and praxiological approaches of the literary-artistic education, represented by: a) on the epistemic coordinate: the poetics of Aristotle (mimesis and catharsis); Plato’s aesthetic concept (the unity of the beautiful and the useful; the focus on the human and social ideal); Kant’s philosophical system, which attributes to art the quality of man’s second existence (the metaphysical, supersensible); the theory of the origin (=essence) of M. Heidegger’s work of art; F. Schiller’s first definition of artistic and aesthetic education as fields of human knowledge, F.W. Schelling on poetry (=literature) as the essence of art in general; the philosophical conception of Șt. Lupașco on the human being - creator of truth, who produces himself as a creative being; b) on the theoretical coordinate: the theory of the aesthetic finality of literature: G. Lanson, J. Mukarovsk; the theory of reception of the work of art: W. Iser, H.R. Jauss, U. Eco, T. Vianu; opera ca text: U. Eco, M. Corti, Iu. Kristeva, R. Barthes; the theory of the waiting horizon and of literary and aesthetic experiences: H. R. Jauss; semiotics of reading: U. Eco, Iu. Kristeva; reading theory: W. Iser, P. Cornea, R. Barthes; theory and methodology of literary-artistic education: Vl. Pâslaru, C. Șchiopu; c) on the praxiological coordinate: the levels of literary development of the students (Vl. Pâslaru); the concept of structure of the literary-lectoral activity of the students: G. N. Kudinași Z. N. Novleanskaia, G. N. Melik-Pashaev; the concepts of forming the competence of artistic expressiveness of the students: C. Parfene, A. Panfil, M. Pavilescu.</p></dc:description> <dc:source>Şcoala internaţională de metodologie în ştiinţele socioumane (Ediția a 4-a) 82-84</dc:source> <dc:subject>expresivitate</dc:subject> <dc:subject>coordonata epistemică</dc:subject> <dc:subject>coordonata teoretică</dc:subject> <dc:subject>coordonata praxiologică</dc:subject> <dc:subject>teorie</dc:subject> <dc:subject>expressiveness</dc:subject> <dc:subject>the epistemic coordinate</dc:subject> <dc:subject>the theoretical coordinate</dc:subject> <dc:subject>the praxiological coordinate</dc:subject> <dc:subject>theory</dc:subject> <dc:title>Epistemic coordinates of the development of student speech expressivity</dc:title> <dc:type>info:eu-repo/semantics/article</dc:type> </oai_dc:dc>