Studiul de față își propune o incursiune în depozitul de reprezentări ale Basarabiei și ale basarabenilor din jurnalele și însemnările de călătorie semnate de scriitorii străini, dar și de cei veniți de peste Prut după 1918. Ne propunem să alcătuim prin analiză sintetică un fel de „portret-robot” al basarabeanului/moldoveanului românofon dintre Nistru și Prut, așa cum s-a cristalizat acesta în universul literar. Subînțelegem prin „portret-robot” un „numitor comun” al proiecțiilor imaginare, laitmotivelor, detaliilor stilistice, al oricăror reminiscențe și aluzii referitoare la „străin” pe care le înregistrează scriitorii ajunși prin părțile noastre în memorii, jurnale de călătorie, scrisori, compuneri gazetărești și chiar în opere de ficțiune. Această abordare a textelor literare își împrumută instrumentele de lucru din Imagologie. „Studiul imaginilor sau al reprezentărilor străinului” urmărește felul în care un popor se reflectă în imaginea altuia. Metodele de cercetare ale imagologiei sunt practicate de varii discipline socioumanistice: studiul literaturii, sociologie, culturologie, antropologie, etnopsihologie, istorie, politologie etc.

The article is a research of images of Basarabia and people living there as they are described in journals of foreign writers visited the country after 1918. The author aims to create „portrait-robot” of Romanian-speaking Basarabian/Moldovan living between the Dniester and the Prut and to survey its development in literature. By „portrait-robot” the author means a set of keynotes, a typical image as it’s seen by foreign writers. So the theoretical approach to literary texts under consideration is imagology. „The Images study or representations” follows the way in a people is reflected in the image of another. The research methods of imagology are practices by various socio-humanistics disciplines: the study of literature, sociology, culturology, anthropology, ethnopsychology, history, politics, etc.