În prezenta comunicare, sintagma „literatură de frontieră” nu am folosit-o în accepția știută din teoria literaturii, referitoare la frontiera dintre genuri sau specii. Ea se raportează strict la o specie a genului epic, și anume la roman, cu aplicație la acela scris de Gib I. Mihăescu și care are legătură directă cu spațiul (trans)frontalier: Rusoaica. Bordeiul pe Nistru al locotenentului Ragaiac. Am abordat regimul de frontieră mai degrabă din punct de vedere imaginar și uman (atât la nivel individual, cât și la nivel colectiv), decât din perspectiva legilor statale ce se vor imuabile. și aceasta pentru că, în romanul Rusoaica. Bordeiul pe Nistru al locotenentului Ragaiac, râul Nistrul devine o linie de graniță care desparte în mod tragic două țări cu orânduiri istorice diferite.

The expression ”frontiere literature” was used in this paper with a different meaning from that one the theory of literature displays when reffering to the bordeline between genres and subgenres. It strictly refers to a subgenre of the epic genre, the novel, especially one directly related with the (trans)frontalier space: ”Rusoaica/the Russian girl. Lieutenent Ragaic’s Cottage on the Dniester”, written by Gib. I. Mihăescu. I have approached the frontier theme from an imaginary and human point of view (both at individual and collective level), rather than the perspective of the state laws meant to be unchangeable. And the reason of this perspective is the fact that, in this novel, the Dniester is seen as a borderline which tragically separates two countries with different historical regimes