Tulburările de limbaj au multiple implicații: cognitive, şcolare, sociale, de comportament, de personalitate, trecând mai întâi prin planul afectivității. Cercetarea întreprinsă demonstrează existența unui anumit specific al afectivității copilului cu tulburare de limbaj. Acesta se caracterizează prin: negativism, opoziţionism, nervozitate, conflictualitate, timiditate excesivă, hipersensibilitate, anxietate, lipsa iniţiativei, a încrederii, dependenţă, închidere în sine, egocentrism, autodevalorizare, izolare, dificultăţi de integrare. Programul de dezvoltare a afectivității dedicat copiilor cu tulburări de limbaj realizează o conexiune între logopedia clasică şi maniera în care copilul se va integra în viața socială. Prin completarea activității logopedice cu intervenţia privind dezvoltarea afectivității, intervenția realizată va deveni una cu caracter integrativ-optimizator.

The language disorders has many implications: cognitive, pertaining to school, social, behavior, in the personality, passing first through emotional side. Undertaken research shows the existence of an affectiv specificity of the children with language disorders. The specifics has some features: negativism, opozitionism, anger, conflicting tendencies, excessive shyness, hypersensitivity, anxiety, passivity, low confidence, parental dependence, self locking, selfishness, self-devaluation, isolation, integration difficulties. The Affectivity Developmental Programme (D.P.) aims at making a connection between the classical speech therapy and the manner in which the child will integrate into social life. By adding D.P. to classical speech therapy, the process gains an integrative-optimizer feature.