În ultimii 10 ani a fost acordată o mare atenție cercetării nanoparticulelor (NP). Din cunoștințele actuale în domeniul nanotoxicologiei, a devenit evident că majoritatea NP-urilor, pot fi mai toxice decât materialele în vrac. Progresul și dezvoltarea rapidă a dus la sporirea îngrijorări cu privire la riscul potențial asociat cu utilizarea și aplicarea NP-urilor asupra sănătății umane și a mediului. Nanoparticulele de argint (AgNP) sunt unul dintre cele mai disponibile și distribuite nanomateriale în întreaga lume. Pentru a înțelege modul în care sănătatea umană poate fi afectată de AgNP-uri, cuantificarea și detectarea AgNP-urilor în sistemele biologice trebuie efectuate pe diferite modele. Se pare că sistemele respiratorii și gastro-intestinale, precum și pielea, sunt principalele căi de penetrare a AgNP în organism. Cercetările privind toxicitatea AgNP sunt efectuate în mare parte in vitro, iar datele disponibile despre toxicitatea la animale sunt relativ limitate. Această revizuire încearcă să se concentreze pe caracterizarea și cuantificarea efectelor potențiale nocive ale AgNP-urilor asupra sănătății umane. AgNP-urile sunt utilizate pe scară largă ca agenți antimicrobieni puternici în produsele cosmetice și igienice. Pe de altă parte, materialele care conțin argint pot fi folosite pentru a elimina microorganismele. În ciuda utilizării frecvente, mecanismul acțiunii nanoparticulelor ca bactericide în soluții apoase și medii solide nu este bine cunoscut. Activitatea antibacteriană este cauzată de eliberarea cationului de argint de pe suprafața nanostructurată. Reactivitatea ridicată a NP-urilor s-ar putea datora suprafeței mari în comparație cu raportul de volum redus. În general, activitatea antimicrobiană a NP-urilor este legată de capacitatea lor de a modifica permeabilitatea celulară și de a produce specii reactive de oxigen. Se pare că AgNP sub 10 nm sunt capabili să pătrundă în citoplasmă și să perturbe metabolismul celular și să inhibe procesele biochimice. De exemplu, fungicidele argintii sunt capabile să distrugă peretele celular și membranele fungilor. Activitățile antimicrobiene ale AgNP-urilor nu se limitează la bacterii și ciuperci, AgNP-urile de asemenea sunt utile împotriva altor organisme precum virusurile. În plus, AgNP-urile pot fi aplicate pentru a reduce populațiile de insecte, precum speciile Aedes, deoarece acestea au o activitate larvicidă potențială.