Legendele Mănăstirii Țâpova
Закрыть
Articolul precedent
Articolul urmator
461 4
Ultima descărcare din IBN:
2024-02-06 18:42
Căutarea după subiecte
similare conform CZU
94(478):27-523 (28)
История Молдавии. Республика Молдова (67)
Всеобщая история (3884)
SM ISO690:2012
IFTODI, Ludmila. Legendele Mănăstirii Țâpova. In: Perspective contemporane în etnologie, muzeologie şi ştiinţele naturii: Sesiune ştiinţifică anuală. Programul şi rezumatele comunicărilor, 23 octombrie 2020, Chişinău. Chișinău, Republica Moldova: Editura „Lexon-Prim”, 2020, pp. 28-29. ISBN 978-9975-3454-7-7.
EXPORT metadate:
Google Scholar
Crossref
CERIF

DataCite
Dublin Core
Perspective contemporane în etnologie, muzeologie şi ştiinţele naturii 2020
Sesiunea "Perspective contemporane în etnologie, muzeologie și științele naturii"
Chişinău, Moldova, 23 octombrie 2020

Legendele Mănăstirii Țâpova

CZU: 94(478):27-523

Pag. 28-29

Iftodi Ludmila
 
Complexul muzeal „Saharna-Țâpova”
 
 
Disponibil în IBN: 30 octombrie 2020


Rezumat

Informații curioase privind istoria nescrisă a Mănăstirii Horodiște (Țâpova) ne oferă legendele care încă mai dăinuie și sunt căutate pe aceste meleaguri. Cea mai răspândită și mai cunoscută spune că, la Țâpova, în mănăstirea din piatră, s-ar fi cununat Ștefan cel Mare cu preafrumoasa Maria Voichița, probabil, asemuită de purtătorii legendei cu Marușca, presupusă a fi fost prima soție a lui Ștefan Vodă. Pe parcursul a opt ani, din 1932 până în 1940, localitatea Țâpova s-a numit ,,Ștefan cel Mare”, după care a revenit la denumirea veche. Se întâmplă că mulți turiști, de cum sosesc, întreabă: „Da’ unde-i mănăstirea în care s-a cununat Ștefan cel Mare?” Bunăoară, Alexandra Dumitrescu, având rădăcini în satul Țâpova (de aici e originară bunica ei de pe mamă), care s-a refugiat în 1944 peste Prut, mi-a povestit că, în adolescență, a auzit această istorie: „După ce tatăl lui Ștefan a fost omorât la Reuseni de către fratele său vitreg, Petru Aron, ca să-i ia tronul, ca prin minune, mama cu fiul reușesc să fugă, fiind ajutați de oameni de încredere. Ca să-și piardă urmele, Maria se călugărește, iar Ștefan, o perioadă, este ascuns pe la mai multe case boierești. Cum unchiul său, Petru Aron, îl căuta intens, temându-se aprig că Ștefan va crește și va hotărî să-și răzbune tatăl, dar și să redobândească scaunul domnesc, oameni de nădejde, în mare taină, îl aduc la o margine de Moldovă, în sihăstria aceasta din piatră, înconjurată de păduri. Aici învață Ștefan multe din tainele dacilor care erau buni astrologi, cunoștințe pe care le folosește mai apoi cu măiestrie în arta luptelor, dar totodată învață și cum să aibă o comunicare mai strânsă cu Divinitatea. Învață cum se face rugăciunea profundă, ,,rugăciunea inimii”, pe care o practică mai intens schimonahii. Mai apoi își alege duhovnic tot un sihastru – Daniil. Tot aici își găsește Ștefan și marea dragoste, pe Maria, orfană de mamă și de tată, la vârsta de 18 ani, care era stăpâna acestui loc prin moștenire. Dar viața lui Ștefan cu Maria nu este lungă. Ea moare în scurt timp și este îngropată sub zidurile mănăstirii.