Analiza comparativă a conținutului de compuși fenolici în fructe de mur Rubus fruticosus L
Закрыть
Articolul precedent
Articolul urmator
699 16
Ultima descărcare din IBN:
2024-03-06 17:26
SM ISO690:2012
CHIRU, Tatiana, POMPUŞ, Irina, CIOBANU, Nicolae, CASIAN, Igor. Analiza comparativă a conținutului de compuși fenolici în fructe de mur Rubus fruticosus L. In: Provocări ale Farmacoterapiei Contemporane, 15-17 iunie 2017, București. București, România: Societea de Ştiinţe Farmaceutice din România, 2017, Ediția a 2-a, pp. 203-206.
EXPORT metadate:
Google Scholar
Crossref
CERIF

DataCite
Dublin Core
Provocări ale Farmacoterapiei Contemporane
Ediția a 2-a, 2017
Conferința "Provocări ale Farmacoterapiei Contemporane"
București, Romania, 15-17 iunie 2017

Analiza comparativă a conținutului de compuși fenolici în fructe de mur Rubus fruticosus L

Comparative analysis of phenolic compounds contents in Rubus fruticosus L. Fruits


Pag. 203-206

Chiru Tatiana, Pompuş Irina, Ciobanu Nicolae, Casian Igor
 
Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie „Nicolae Testemiţanu“
 
 
Disponibil în IBN: 3 august 2020


Rezumat

Introducere. Rubus fruticosus L. (mur) este un arbust din familia Rosaceae, cunoscut prin fructele sale. Grație gustului irezestibil, conținutului mărit de vitamine, minerale, glucide precum și puținelor calorii și lipide ele se utilizează de circa 8000 de ani. Aplicarea lor în cosmetică este datorată conținutului de apă în proporție de 85 %, fibre, vitamine A, C și K (participă la formarea colagenului) [1]. Fructele de mur reprezintă o sursă impunătoare de antioxidanț: fenoli, flavonoide și antociani, cu o capacitate pronunțată de captare și inhibare a radicalilor liberi [2]. Scopul studiului a constat în analiza comparativă calitativă și cantitativă a compușilor fenolici din fructe de mur din flora spontană și cultivată, fructe mature și imature ale varietăților Thorn free și Arapaho.
Materiale și metode. Fructele de mur, de tip polidrupă, au fost colectate în luna iunie, 2016. Totalul antocianilor și flavonoidelor a fost determinat spectrofotometric [3]; conținutul de substanțe tanante a fost evaluat utilizând reacția cu acidul fosfomolibdenic [4]; prin tehnica CLIP au fost determinate grupe separate de flavonoide și acizi fenolcarboxilici.
Rezultate. Conținutul de acid clorogenic în fructe imature este de 1.27 pentru varietatea Thorn free și 2.36 mg/100 g pentru cele din flora spontană. Totalul flavonoidelor, exprimat în luteolină-7-O-glucozidă, în fructe imature ale varietății Thorn free este 0.009 și 0.041 mg/100 g – în fructe de mur spontan. Același parametru, exprimat în robinină, este 0.904 pentru varietatea Thorn free și 4.12 mg/100 g – pentru fructe din flora spontană. Totalul fenolic, exprimat în (-)-epicatechină,variază de la 61.7 la 76.1 mg/g în fructe imature de Thorn free și 34.5 mg/g în cele mature. În fructele imature ale varietății Arapaho totalul de fenoli este de 43.6 și în fructe mature – 25.8 mg (-)-epicatechină /g. Fructele imature Arapaho conțin 37.5 mg/g substanțe tanate, urmate de Thorn free – 64.0 mg/g și cea mai mare valoare o au fructele imature din flora spontană – 89.5 mg/g. Totalul antocianilor în fructe, exprimat în cianidină-3-glucozidă, este de 0.594 pentru Thorn free și 0.921 mg/100 g masă uscată pentru Arapaho.
Concluzii. Rezultatele determinărilor demonstrează că compoziția chimică a fructelor de mur depinde de genotipul varietății. În plus, deosebiri apar și la fructele imature comparativ cu cele mature. Fructele de mur din flora spontană au conținut de compuși fenolici diferit în comparație cu cele colectate de la varietăți. Actuala
cercetare impune aprofundarea studiului legat de componența chimică a varietăților de Rubus fruticosus L.
Bibliografie
1. Pantelidis, G.E.; Vasilakakis; M.; Manganaris, G.A. Diamantidis, G. Antioxidant capacity, phenol, anthocyanin and ascorbic acid contents in raspberries, blackberries, red currants, gooseberries and cornelian cherries. Food Chem. 2007, 102, 777–783
2. Radovanović, B.C.; Anđelković, A.S.M.; Radovanović, A.B.; Anđelković, M.Z. Antioxidant and antimicrobial activity of polyphenol extracts from wild berry fruits grown in southeast Serbia. Trop. J. Pharm. Res. 2013, 12, 813–819
3. Gudej, J.; Tomczyk, M. Determination of flavonoids, tannins and ellagic acid in leaves from Rubus L. species. Arch. Pharm. Res. 2004, 27, 1114–1119
4. Benvenuti, S.; Pellati, F.; Melegari, M.; Bertelli, D. Polyphenols, anthocyanins, ascorbic acid, and radical scavenging activity of Rubus, Ribes, and Aronia. J. Food Sci. 2004, 69, FCT164–FCT169.



Introduction. Rubus fruticosus L. (blackberry) is Rosaceae family shrub with a widespread use of its fruits. Due to their irresistible organoleptic traits, high vitamins, minerals, simple sugar contents, low calories and fat amounts blackberries are dished up about 8000 years. Their cosmetic value is motivated by more than 85% water volume with an abundant dose of fiber, moreover the collagen-forming Vitamin A, C and K [1]. Blackberries are a plentiful source of natural antioxidants as phenols, flavonols and anthocyanins, well-reputed scavengers and inhibitors of free radicals [2]. The purpose of this research paper was a comparative qualitative and
quantitative analysis of phytochemical profiles of ripe versus unripe wild blackberries, Thorn free and Arapaho varieties.
Materials and methods. The aggregate fruits, composed of small drupelets were harvested in June, 2016. The total anthocyanin and flavonoid contents were determined spectrophometrically [3]; the content of tannins was evaluated by colorful reaction with phosphomolybdic reagent [4]; separate groups of flavonoids and hydroxycinnamic acids were analyzed by means of HPLC method.
Results. The amount of chlorogenic acid in unripe fruits ranged between 1.27 for Thorn free cultivar, and 2.36 mg/100 g fresh weight (FW) for wild blackberries fruits. The total of flavonoidic heterosydes for unripe fruits, expressed in luteolin-7-O-glucoside equivalent, constitutes 0.009 for Thorn free variety and 0.041 mg/100 g FW for wild blackberry, the same parameter, expressed in robinin, is 0.904 for Thorn free and 4.12 mg/100 g for wild species. The total phenolic content, in terms of (-)-epicatequine equivalent, varies from 61.7 to 76.1 mg/g for unripe fruits of Thorn free and 34.5 mg/g for the ripe one, and is torn between 43.6 for unripe fruits to 25.8 mg/g for the ripe cultivar Arapaho. Unripe fruits of Arapaho contain 37.5 mg/g of tannins, followed by Thorn free that marks 64.0 mg/g and the leader is unripe wild blackberry fruits – 89.5 mg/g. Total anthocyanin content, expressed in cyanidin-3-glucoside equivalents, rises and falls in limits of 0.594 for Thorn free and 0.921 mg/100 g dried weight for Arapaho fruits.
Conclusions. The results show that composition is highly affected by differences in the plant genotypes. As well it underlined the significant divergence in concentrations of biologically active compounds between ripe and unripe fruits. It can’t be taken an unambiguous decision concerning the absolute advantage of wild or cultivated blackberries, different secondary metabolites parameters have a distinct leader. Further analysis should be performed in order to formulate a definitive conclusion.