Subiectul: Clima începe în casa mea Forma de desfăşurare a activităţii: conferinţă ştiinţifică  Competenţe: 1. Competenţe de învăţare/de a învăţa să înveţi. 2. Competenţe de comunicare în limba maternă/limba de stat. 3. Competenţe acţional-strategice.  4. Competenţe digitale, în domeniul tehnologiilor informaţionale şi comunicaţionale. 5. Competenţe interpersonale, civice, morale.  6. Competenţe antreprenoriale.  Strategii didactice: a) activităţi de învăţare:  Problematizarea, deducţia, explicaţia, jocul de rol, modelarea, demonstraţia, studiul de caz, discuţia în grup, elaborare de programe. b) mijloace de învăţare : Suportul de curs „Surse de energie regenerabile”, Ghidul profesorului „Surse de energie regenerabile”, laptop, proiector, instalaţia pentru experimentul „Efectul de seră”, ppt; c) forme de instruire : Frontal, în grup, individual, perechi. Organizarea şi desfăşurarea activităţii: Etapa de pregătire: Vizionarea colectivă a filmului „6 grade, care pot schimba lumea”. Elevii sunt împărţiţi în 4 grupuri. Fiecare grup  a primit  câte o  fişă de lucru pentru un studiu de caz. Timp de o săptămână,   grupurile de elevi au studiat diferite surse, au soluţionat studiul de caz şi au   elaborat prezentări la subiectele respective. Fişe-sarcini pentru grupuri: Grupul nr. 1.  Metode  de economisire la încălzirea casei. - Descrieţi  cum se încălzeşte şi cum se menţine căldura în casă. - Identificaţi care sunt sursele de pierdere a căldurii. - Enumeraţi căi de menţinere a temperaturii. - Elaboraţi un sistem de măsuri  pentru a obţine o eficienţă mai mare la încălzirea casei. (Pentru realizarea sarcinii puteţi utiliza date statistice, măsurări, experimente, etc.)  Grupul nr. 2.  Metode de economisire a energiei  electrice. - Descrieţi iluminarea casei şi electrocasnicelor utilizate în gospodărie. - Duceţi o evidenţă a consumului de energie pe o anumită perioadă. - Identificaţi căi de economisire a energiei electrice.  (Pentru realizarea sarcinii puteţi utiliza date statistice, măsurări, experimente, etc.)  Grupul nr. 3.  Metode de economisire la bucătărie. - Descrieţi sursa de energie, utilizată pentru prepararea bucatelor. - Deduceţi cum s-ar putea economisi energie la prepararea bucatelor. - Elaboraţi un sistem de reguli pentru economisirea energiei la bucătărie. (Pentru realizarea sarcinii puteţi utiliza date statistice, măsurări, experimente, etc.) Grupul nr. 4. Metode de economisire a apei/ apei calde  - Identificaţi care sunt exemplele de utilizare ineficientă a apei. - Elaboraţi un sistem de reguli de economisire a apei şi a apei calde în gospodărie. (Pentru realizarea sarcinii puteţi utiliza date statistice, măsurări, experimente, etc.)           Evocarea: Profesorul prezintă elevilor o imagine.          Sarcină:  Ce reprezintă imaginea?           Elevii deduc că imaginea reprezintă mecanismul formării efectului  de seră şi  explică fenomenul, evidenţiind cauzele. Un grup de elevi  înscenează rolul gazelor de sera în atmosferă.     Elevii enumeră  Consecinţele efectului de seră:  - Topirea calotei glaciare la Polul Nord şi ameninţarea habitatului în care trăieşte ursul polar. - Deşertificarea unor suprafeţe de teren. - Uragane puternice asemeni Katrina care a maturat New Orleans. - Topirea accentuata a gheţarilor ( mari rezerve de apa dulce => am putea avea in viitor o criza de apa dulce). - Ridicarea nivelului mării, acidifierea oceanelor, oprirea termosifonului salin = fenomenul de circulaţie globala a apelor din ocean). - Creşterea temperaturii medie a solului, ceea ce duce la uscarea plantelor mici ( ierburi şi arbuşti) => incendii mai dese si de amplitudine mare. - Încălzirea unor zone cu temperaturi scăzute - Siberia - locuitorii de acolo fiind probabil singurii care se vor bucura de încălzirea globala. Captarea atenţiei şi enunţarea obiectivelor: Demonstrarea experimentului – modelare ”Efectul de seră” Modelarea mecanismului  ”efectului de seră” Materiale: Două borcane transparente din plastic,  un capac transparent, sol, pulverizator cu apă, cronometru, două termometre, lampă.   Mersul lucrării: 1. La fundul borcanelor turnăm un strat de 2-3 cm de sol. Umezim din pulverizator. 2. Instalăm termometrele în sol cu rezervorul de mercur în sus. Un borcan se acoperă cu capacul, iar al doilea se lasă descoperit. Aşteptăm până  temperatura s-a egalat  cu  cea din cameră, apoi am început înregistrările. Am aprins becul şi am luat temperatura peste fiecare minut în decurs de 20 minute. 3. Rezultatele le-am înscris într-un tabel.Profesorul anunţă subiectul şi modul de desfăşurare a activităţii. La conferinţă fiecare grup prezintă rezultatele studiului şi concluziile respective. Sunt utilizate prezentări power point se demonstrează rezultatele experimentelor. (Anexa) Grupul nr. 1 – Clima începe în casa mea: metode  de economisire la încălzirea casei.   Grupul nr. 2 – Clima începe în casa mea: metode de economisire a energiei  electrice.   Grupul nr. 3 – Clima începe în casa mea: metode de economisire la bucătărie.  Grupul nr. 4 – Clima începe în casa mea:  metode de economisire a apei.  Conexiune inversă: Profesorul organizează o conversaţie de sistematizare a celor discutate  în cadrul activităţii şi se formulează concluzia: Economisirea energiei este cheia spre soluţionarea problemelor! Reflecţia: Un elev prezintă o informaţie pentru meditaţie: Nu trebuie să facem risipă de energie, nu este în interesele noastre. Savanţii au constatat că 25% din consumul anual de energie  pot fi asigurate din contul utilizării mai eficiente a ei. E necesar doar să ne revizuim deprinderile şi comportamentul şi să schimbăm atitudinea. 79% din consumul anual de energie în uzul menajer sunt folosite pentru încălzirea încăperilor, 15% - pentru procesele termice (încălzirea apei, pregătirea bucatelor etc.), 5% - consumă aparatele electrice, 1% - iluminarea, radioul, televiziunea. Să vedem cum putem economisi 25%? Deci ce mai putem face? Răspunsuri aşteptate: - După cum ştim gazele de seră se emit în urma arderii.  Din punctul de vedere al reducerii emisiilor gazelor cu efect de seră este recomandat înlocuirea combustibililor fosili ca sursă primară de energie cu surse netradiţionale, regenerabile.  Utilizarea acestor surse va aduce beneficiu atât în plan economic, cât şi ecologic.  - Dacă aveţi automobil nu face să urcaţi la volan pentru a parcurge o distanţă mică. Traversaţi-o pe jos: asta nu numai vă   economiseşte banii, dar vă asigură şi sănătatea, şi un mediu mai curat. - Dacă, totuşi, aveţi nevoie să parcurgeţi zilnic distanţe mari, folosiţi serviciile transportului public. - Nu ardeţi gunoiul! Oamenii ades aruncă la gunoi lucruri, care încă pot fi utile, sau pot fi reciclate. Sortaţi gunoiul! Nu cumpăraţi lucruri de prisos, care foarte repede ajung a fi inutile. - Nu ardeţi frunzele căzute! Fiind îngropate, ele devin un îngrăşământ organic foarte preţios şi ecologic.   - Primăvara şi vara folosiţi vase de culoare întunecată pentru a încălzi apa la soare. Această apă o puteţi utiliza în gospodărie pentru spălat, duş, stropirea grădinii. Extindere:  Fiecare elev – participant primeşte câte un buclet cu regulile de economisire a energiei acasă.  Sarcina pentru toţi:  Să respectăm regulile elaborate de noi şi să mai elaborăm altele. ANEXA  1  Grupul nr. 1 – Clima începe în casa mea: metode  de economisire la încălzirea casei. Casa descrisă este din sat şi are încălzire cu ajutorul sobelor. Iarna funcţionează două sobe, care încălzesc  4 camere cu o suprafaţă de aproximativ 68 m2. În fiecare an se cheltuie 6 m3 de lemne şi 500 kg  de cărbuni.     În urma studiului de literatură am evidenţiat: 1. Sursele principale de pierdere  a căldurii sunt: uşile de la intrare, ferestrele – 40-50%; tavanul, podeaua şi subsolul – 20%; pereţii exteriori – 30 – 40%. 2. Numai ermetizarea ferestrelor duce la menţinerea temperaturii cu 2-3oC mai înaltă, iar 1oC de temperatură economiseşte  5% din energie.  3. Energia necesară pentru încălzire este de 200 kwt/h la 1 m2  anual. 4. La arderea cărbunelui se degajă : 4,1 kwt/h energie la fiecare kg; 0,43 kg CO2 la fiecare kwt/h; 1kg de carbine la ardere degajă 2,3  kg CO2.  În urma calculelor am obţinut, că:  Pentru încălzirea casei, dacă ar fi izolată tremic, s-ar utiliza 330 kg de carbine, adică cu 170 kg mai puţin. În aşa caz s-ar degaja cu 390 kg de CO2  mai puţin. Astfel am putea contribui la stoparea încălzirii globale.  Pentru a obţine o eficienţă mai mare la încălzirea casei se mai poate efectua: - izolarea termică a pereţilor exterior, a podelei şi a tavanului, adică acoperirea lor cu preşuri, covoare, alte material izolante; - nu aşezăm mobila în faţa surselor de încălzire; - când aerisim încăperea, deschidem ferestrele şi uşa pentru puţin timp în loc să deschidem numai uşa sau numai fereastra pentru mai mult timp;  - putem îmbrăca în camera un pulover cald şi o pereche de cipici, fără a ridica temperature şi să ne simţim comod; - chiar şi soarele de iarnă poate încălzi odaia, dacă ferim la o parte storurile în zilele cu soare; - seara, dimpotrivă, e bine să acoperim ferestrele cu storurile, pentru a evita scurgerile de căldură. Grupul nr. 2  - Clima începe în casa mea: metode de economisire a energiei  electrice. Grupul nostru a făcut un studiu teoretic de utilizare şi economisire a energiei electrice. În baza studiului  am identificat că energia electrică se cheltuie în casă pentru iluminat şi pentru utilizarea electrocasnicelor. Am luat indicaţia contorului în fiecare zi,  timp de o săptămîna.  Am obţinut un consum mediu de 5-6 kwt pe zi. Apoi am organizat o cercetare unde am putea economisi energie electrică. În concluzie am făcut următoarea concluzie: Pentru a economisi e necesar: - Spălăm mai des becurile şi plafoanele, dacă sunt murdare, opresc 10-15% din energie - Schimbăm becurile incandescente pe becuri luminiscente, ele consumă de 5 ori mai puţin, se răscumpără în jumătate de an, dar servesc de 10 ori mai mult - Deconectăm electrocasnicele din regim STAND BY, această funcţie cheltuie15 % din energia, care o consumă în regim de lucru; - Cumpărăm electrocasnice de clasa A, sigure şi eficiente; - Utilizarea prelungitoarelor duce la pierderi mari de energie, le utilizăm cît mai rar posibil; - Nu uscăm prea tare rufele, astfel economisim energie la călcat;  - Amplasăm frigiderul într-un loc mai răcoros, menţinem termostatul la nivelul  +5, iar congelatorul – la  -18; - Nu permitem acumularea gheţii în frigider şi în congelator, astfel ele consumă  mai mult curent; - Spălăm mai multe rufe odată, utilizând maşina de spălat la capacitate maximă; - Înlăturăm calcarul de pe ceainic, pentru a nu consuma energie în plus;  - Instalăm monitorul în regim de deconectare automată; - Folosim maxim posibil lumina de zi, pentru a pregăti lecţiile sau a îndeplini alte lucrări fără lumină. Ştergem mai des ochiurile de la ferestre, ca să vină lumina de afară. Ziua dăm la o parte storurile;  - Atunci când lucrăm la masă, utilizăm iluminarea locală, în locul celei de pe plafon; În viitor proiectăm fiecare la el acasa să ducem evidenţa contorului şi să respectăm regulile de economisire a energiei.  În rezultatul economisirii energiei electrice vom contribui la micşorarea emisiilor de dioxid de carbon şi la stoparea încălzirii globale.   Grupul nr. 3 –  Clima începe în casa mea: metode de economisire la bucătărie.  Grupul nostru a cercetat metode de economisire a energiei la bucătărie. La bucătărie pentru prepararea bucatelor, utilizăm aragazul, alimentat  cu gaz lichefiat din butelii. Pentru a demonstra, că cantitatea de gaz depinde de modul de preparare a bucatelor, am efectuat următorul experiment: Am luat două vase identice, în care am turnat aceeaşi cantitate de apă  (0,5 l). Am pus vasele la foc  pe arzătoare identice după mărime şi putere. Un vas îl acoperim cu capac, iar celălalt – nu şi am cronometrat timpul. În rezultat am obţinut: apa din vasul cu capac a fiert în 5 minute, iar din cea fără capac – în 7 minute. Evident, că în al doilea caz se cheltuie mai mult gaz, adică energie şi se degajă mai mult CO2 în atmosferă. În urma discuţiilor în grup am elaborate o listă de reguli pentru gospodine, cu scopul economisirii gazului în timpul preparării bucatelor: - Preparăm bucate în cratiţe de dimensiuni corespunzătoare arzătorului; - Acoperim cratiţa cu capac în timpul pregătirii bucatelor; - De preferat vase cu pereţii de culoare deschisă (va emite mai patina energie în mediu),  şi cu fundul negru (absoarbe căldura); - Încălzim sau fierbem exact atâta apă de cât avem nevoie, pentru a evita răcirea fără rost a apei şi, deci, consumul suplimentar de energie; - Când mâncarea începe să fiarbă, facem micşorăm focul;- Utilizăm în alimentaţie mai mult hrană de origine vegetală, bogată în vitamine şi care necesită mai puţina energie pentru preparare, decât carne.  Când consumăm carne, se fac emisii de gaze cu efect de sera  nu numai la preparare, dar şi la creşterea animalelor (metan -la descompunerea gunoiului de grajd).   Grupul nr. 4 – Clima începe în casa mea:  metode de economisire a apei.  Grupul nostru a elaborate metode de economisire a apei/ apei calde. Apa, ades caldă, o consumăm pentru spălat, curăţarea dinţilor, baie, spălatul rufelor, veselei etc. Pentru a demonstra necesitatea economisirii apei am efectuat următorul experiment: Calcularea volumului de apă ce picură dintr-un robinet defect în decurs de o oră. În rezultatul măsurării am determinat  că dintr-un robinet, care picură câte o picătură în secundă, în decurs de o oră a curs 0,5 l. Reiese că în 24 de ore vor curge 12 l. Dacă pompa are puterea de4 kwt/h şi  pompează într-o oră 6000l de apă, reiese că numai în cazul unui robinet defect, se vor cheltui în zadar aproximativ 0,01 kwt/h sau 1kwt/h la 100 robinete. Dacă ţinem cont că apa se  poate scurge fără rost nu numai atunci, când robinetul picură, dar poate curge chiar, sau apa este utilizată fără rost, atunci. Pentru a economisi apa şi în special apa caldă am elaborat următoarele măsuri: - Reparăm robinetul să nu picure; - Închidem apa în timp ce ne curăţim dinţii sau ne săpunim sub duş; - Facem duş în loc de baie, pentru a consuma apă mai puţină; - Instalăm la duş o duză specială cu consum redus de apă;  - Dacă se răceşte apa, în timp ce facem duş, micşorăm volumul apei reci;  - Spălăm mai multe rufe odată, utilizând capacitatea maximă a maşinii de spălat; - Nu spălăm vesela sub apă curgătoare, ci folosim un dop la chiuvetă din bucătărie. - Încălzim numai atâta apă, de cât avem nevoie;