O definiție simplă a radicalilor liberi afirmă că aceștia sunt compuși chimici secundari, care apar, pe de-o parte, ca urmare a unor procese ce au loc firesc în organismul uman, pe de altă parte, ca un rezultat al influenței factorilor externi nocivi pentru piele. Din punct de vedere chimic, radicalii liberi sunt atomi, ioni sau molecule cu electronii de pe orbitalul extern neîmperecheați, ceea ce le conferă o reactivitate chimică deosebită și tendința accentuată de a ataca alte molecule pentru a le sustrage electronul necesar stabilizării.0 Radicalii liberi se împart in 2 categorii: a) Cei care aduc prejudicii asupra omului din cauza factorilor externi cum ar fi poluarea aerului, solului, apei, radiația UV, consum excesiv de alcool, alimentație incorectă, fumul de țigară ș.a. Radicalii liberi duc la accelerarea procesului de îmbătrânire. Ceea ce face ca expunerea la radiaţii să fie atât de periculoasă este că aceasta atrage producerea radicalului hidroxil letal, cel mai puternic şi mortal radical liber cunoscut. Acest radical liber apare de obicei când apa intră în contact cu radiaţiile ionizante [1]. Radiațiile UV. Radiaţiile ultraviolete ale soarelui, când ating pielea, excită o moleculă de pe suprafaţa pielii care reacţionează cu oxigenul, formând oxigen atomic. Oxigenul atomic este posibil periculos, deoarece poate genera formarea de radicali liberi. Radicalii liberi pot ataca şi oxida ADN-ul, materialul genetic care controlează creşterea şi dezvoltarea celulelor, ceea ce poate duce la apariţia cancerului. Radicalii superoxid, peroxid și hidroxil au o contribuție importantă nu numai în procesul de îmbătrânire prematură, manifestată prin pierderea rezistenței și elasticității țesuturilor, dar și în dezvoltarea diverselor forme de cancer, în emfizem pulmonar, artrita, surzenie, Alzheimer, Parkinson, fibroze pulmonare, astmul bronşic, bolile cardiovasculare ș.a. Stresul oxidativ este o consecință a dereglării echilibrului dintre substanțele prooxidante (radicalii liberi) şi cele antioxidante în organism [3]. Poluarea aerului. Oxidarea în continuare a SO2 * (molecule excitate în urma absorbției luminii solare) cu oxigenul din aer duce la formarea SO3[2]: SO2 + hν (<400 nm) → SO2* SO2* + O2 → SO3 +O La formarea SO3 contribuie şi oxidarea SO2 sub acţiunea radicalilor HO2: HO2 . + SO2 → SO3 + OH. Consum excesiv de alcool. După ingerarea băuturilor alcoolice are loc metabolismul alcoolului, transformarea lui în ficat, prin oxidarea moleculelor de etanol, din care rezultă gaz carbonic, apă, degajare de caldură, acetaldehida și radicali liberi. Dacă este consumat intr-un interval de timp îndelungat formarea radicalilor duce la apariția maladiilor grave asupra ficatului. La fel și alimentația incorectă (consumul de zahăr rafinat, dulciuri concentrate, faină albă, grăsimi animale, ulei rafinat, aditivi alimentari, conservanți, alcool și cafea în exces, tutun, carne în exces, medicamente ș.a. duce la formarea radicalilor liberi toxici pentru ficat și întregul organism [5]. b) Cei care aduc beneficii asupra omului Antioxidanţii reprezintă un grup de compuşi sintetizaţi de organism, întâlniţi în diverse produse alimentare de provenienţă naturală. Antioxidanţii acţionează în mod sincron cu organismul uman,consumând radicali liberi şi menţinând sănătatea omului. Sunt cunoscute sute de antioxidanţi (fructe-mure, struguri, zmeură ș.a; legume- varză, spanac, fasole, soia ș.a; condimente; cereale și diferite vitamine- A, compexul B,C, D, E, K, ș.a). Ca şi antioxidantii, unii radicali liberi răspund de pornirea şi oprirea genelor. Unii cum sunt oxidul nitric şi superoxidul, sunt produşi în cantităţi foarte mari de celulele noastre imune pentru a otrăvi viruşii şi bacteriile. Alţi radicali liberi omoară celulele canceroase şi, de fapt, multe medicamente împotriva cancerului sunt destinate creşterii producţiei de radicali liberi din organism [1]. Considerată ca un stres oxidativ controlat, ozonoterapia are ca scop activarea proceselor enzimatice și metabolice din organism. În concentrații mici, ozonul determină o acțiune distructivă locală asupra membranelor celulare, iar în doze mai mari blochează receptorii celulari și anumite sisteme enzimatice care conduc la moartea microorganimeslor patogene. În concentrații mici ozonul are o acțiune de imunostimulare, iar în concentrații mari de imunosupresoare [4]. În concluzii pot afirma ca este necesar să fim atenți la mediul înconjurător deoarece ne poate aduce nu doar beneficii organismului dar și ne poate afecta și anume cu radicali liberi dăunători. Să fim atenți la ce consumăm (dulciuri în exces) și cât consumăm (alcool), ce aer inspirăm, să ne protejăm de radiațiile UV. Dar să ne asigurăm organismul cu diferiți antioxidanți, sa ne străduim să nu ne expunem la stres pentru a avea o sănătate cat mai puternică și o viață cât mai lungă.