Printre mai multe posibilităţi de diminuare a riscului chimic pentru sănătatea populaţiei, ecosisteme, mediul natural în genere, un rol crescând îi revine managementului substanţelor chimice şi a deşeurilor periculoase. Substanţele chimice (SC), elaborate şi produse în scopul de a ajuta la creşterea sau menţinerea nivelului de viaţă. Sunt de asemenea natură că în paralel cu beneficiul prezintă şi un anumit risc. Actualmente când numărul SC utilizate la scară largă în lume depăşeşte 70 000 şi include cei mai diverşi după compoziţia şi structura chimică polimeri, cleiuri, materiale izolante, coloranţi, aditivi, detergenţi, pesticide etc., intră în componenţa a multe mii de produse a devenit problemă actuală pentru toate ţările utilizarea avantajelor SC asigurând totodată un nivel înalt de protecţie faţă de posibilele acţiuni nocive ale lor. Punctul 23 al Planului de la Iohanesburg (2002) prevede reducerea la minimum până în anul 2020 a efectelor negative cauzate sănătăţii omului şi mediului înconjurător de utilizarea şi producerea substanţelor chimice. Întru realizarea acestor obiective, începând cu anul 2003 sub egida UNEP, UNIDO, IFCS s-a lansat procesul de creare a sistemului global de securitate chimică – SAICM (Strategic Aproach to International Chemical Management). Printre măsurile de reducere a riscului chimic ce se propun pentru SAICM sunt: reducerea impactului negativ al SC asupra sănătăţii şi mediului natural pe întreg ciclul lor de viaţă (CVSC), aplicarea în domeniul producerii SC a celor mai bune tehnici disponibile (BAT) şi celor mai bune practici de mediu (BEP), crearea sistemului global de clasificare şi marcare a chimicaliilor, colectarea datelor despre proprietăţile periculoase ale SC, cercetări ştiinţifice privind riscurile şi căile de diminuare, crearea bazei de date, instruirea şi conştientizarea la toate nivelurile societăţii, combaterea circuitului nelegal al chimicaliilor ş.a. Un obiectiv important al SAICM va fi elaborarea Programelor complexe naţionale de gestionare a SC, care este necesar să fie elaborate în baza unor standarde unice de bază care să servească drept „foaie de parcurs” la nivel internaţional. Actualmente 15 ţări (Argentina, Armenia, Ecuador, Slovenia, Indonezia ş.a.) elaborează asemenea Programe. Examinarea prealabilă a situaţiei şi perspectivelor din acest domeniu în Republica Moldova arată că aici au răspândire peste 1000 substanţe chimice: polimeri, pesticide, produse petroliere, aditive alimentare şi din băuturi (conservanţi, aromatizanţi, coloranţi etc.), vopsele, lacuri, detergenţi, solvenţi ş.a., Multe produse răspândite în RM conţin metale grele. O parte dintre acestea în anumite cantităţi şi condiţii se pot manifesta ca toxine, cancerigene, mutagene, toxine reproductive, destabilizatoare a sistemului endocrin, imunodepresante. Compuşi cu asemenea proprietăţi se conţin sau se pot forma şi la descompunerea unor deşeuri industriale, farmaco-medicinale etc. La ora actuală în Moldova există numai două documente care parţial, şi insuficient, se referă la managementul substanţelor chimice: Programele Naţionale: de valorificare a deşeurilor de producţie şi menajere (a. 2000) şi de implementare a Convenţiei Stokholm privind Poluanţii Organici Persistenţi (2004). Evident, elaborarea unui Program complex naţional ce ar acoperi managementul chimicaliilor în totalitate nu trebuie să vină în contradicţie cu planurile de acţiuni pentru diferite grupuri de chimicalii, ci trebuie să creeze sinergii între ele. Abordările strategice la nivel internaţional recomandă să se utilizeze pe larg noile concepţii de mediu BAT, BEP, CP, LCA, care prevăd reducerea continuă, substituirea, modificarea substanţelor periculoase pentru a face produsele ce le conţin inofensive pe întreg ciclul de viaţă: de la momentul pregătirii materiei prime până la lichidarea sau utilizarea deşeului în care s-a transformat. Aceste concepţii sunt bazate pe principiul „investiţiile în protecţia mediului trebuie să aducă beneficii”. Asta face ca în viitorul Program Naţional, să fie prevăzută aplicarea lor pe larg. De asemenea, PN va trebui să prevadă cercetări ştiinţifice şi pregătirea specialiştilor pentru a preveni cheltuielile neargumentate. Aceste direcţii vor fi susţinute şi de SAICM. Programul Naţional pentru Managementul Substanţelor Chimice (PNMSC) va trebui să fie conceput astfel încât să integreze deplin scopurile securităţii chimice în strategiile de dezvoltare durabilă şi cea de creştere economică şi reducere a sărăciei (SCERS) în strategiile de obţinere a ajutoarelor internaţionale, alte documente în care sunt indicate direcţiile prioritare pentru obţinerea ajutoarelor. La nivel instituţional, PNMSC ar putea fi gestionat după o schemă care ar avea la bază elementele propuse de UNITAR care presupune crearea unei platforme comune inter-ministeriale care ar crea cadrul necesar elaborării Profilului Naţional privind gestionarea substanţelor chimice, creării planului de acţiuni, stabilirea şi consolidarea sinergiei în domeniul creării potenţialului în corespundere cu documentele internaţionale privind gestionarea substanţelor chimice.