Predarea/învățarea francezei ca limbă străină are un rol esențial în țara noastră, deoarece limba franceză este o sursă de inspirație, o posibilitate de a cunoaște o altă civilizație şi/sau o altă cultură.Subiectul cercetării noastre încearcă să se încadreze în această albie de interes științific şi țintește examinarea corelației între două competențe curriculare: plurilingvă şi pluriculturală, adică modul cum se manifestă și prin ce se caracterizează corelația în cauză.Ca obiective ale studiului ne-am propus să examinăm aspectele definitorii ale conceptului de competență, să analizăm componentele competențelor, să determinăm corelația competența plurilingvă – competența pluriculturală, să dezvăluim prezența competențelor date în documentele curriculare europene și naționale, să argumentăm importanța acestor competențe în viziunea elevilor.Problema cercetării este de a evalua dacă aceste două competențe sunt puse în procesul de predare și dacă documentele oficiale acordă atenția necesară formării acestui tip de competențe.Actualitatea studiului nostru constă în faptul că o limbă străină se învață mai bine în corelație cu cultura țării pe care o reprezintă și că cercetările contemporane nu ajung să acopere pe deplin acest subiect, fapt ce ar necesita o contribuție științifică mai vizibilă în reliefarea corelației susmenționate. În cazul unei formări într-o limbă străină, centrarea pe competențe, mai ales lingvistice – culturale, este evidentă şi necesită o abordare integrată.Cadrul de referință al Curriculumului Național vine cu o definiție extinsă a conceptului de competență, și anume: ,,competenţa şcolară este un sistem integrat de cunoştinţe, abilităţi, atitudini şi valori, do­bândite, formate şi dezvoltate prin învăţare, a căror mobilizare permite identificarea şi rezolvarea diferitelor probleme în diverse contexte şi situaţii”. Conform Cadrului European Comun de Referință pentru Limbi (CECRL), se atestă competențe individuale generale ale elevului care se bazează în special pe cunoștințe (a ști), abilități (a ști să faci), capacități existențiale (a ști să fii) și capacități de a învăța (a ști să înveți).Sistemul de competențe conform CECRL (2001) cuprinde competența lingvistică, competența sociolingvistică, competența pragmatică și com­pe­ten­ța culturală, iar în varianta 2018 apare şi competența plurilingvă, care ne interesează din perspectiva corelației cu cea pluriculturală.Didacticienii Coste, Moore et Zarate susțin că corelația dintre compe­ten­ța plurilingvă și pluriculturală reprezintă ,,competența de a comunica lingvistic și de a interacționa cultural, posedată de un vorbitor care stă­pâ­nește la diferite niveluri, mai multe limbi și, la diferite niveluri, experiența mai multor culturi”.Pentru a fi mai expliciți, îl vom cita pe partenerul nostru de concept Jean Claude Béacco: „fiecare vorbitor într-un fel sau altul este potențial pluri­lingv”. Fiecare poate învăța de-a lungul vieții alte limbi decât cele pe care le învață în cercul familiei și această posibilitate ne este deschisă toată viața.În aceeași ordine de idei, observăm că în documentele oficiale, și anu­me, în Codul educației al Republicii Moldova (2014) și în documentele Comisiei Europene (2018) printre competențele-cheie/ transversale pentru învățarea pe tot parcursul vieții sunt menționate competențe de co­mu­ni­ca­re (în limbile română, maternă, străină), competențe de exprimare cul­tu­rală și, respectiv, competențe de conștientizare a valorilor culturale, com­petențe multilingve și competențe de sensibilizare și exprimare culturală.De asemenea, am cercetat abordarea (pluri)culturală din Curriculumul pentru clasele bilingve. Ceea ce am observat este că pentru ciclul primar, conceptul de pluriculturalitate lipsește, dar ceea ce ne oferă curriculumul este competența culturală: setul de abilități axiologice și atitudinale for­ma­te pe baza inițiativelor în diversitatea culturilor limbilor și literaturilor studiate din cultura și limba maternă.Pentru abordarea practică a acestei cercetări, am realizat două ches­tio­na­re în incinta IPLT ,,Gheorghe Asachi” din Chișinău, cu elevii clasei a VIII-a.În cadrul primului chestionar, am avut drept scop să evaluăm competența plurilingvă și pluriculturală în percepția elevilor. Elevilor li s-a propus un șir de întrebări cu răspunsuri deschise. În urma chestionarului efectuat, am ajuns la constatarea că diversitatea lingvistică și culturală a lumii reprezintă pentru elevi o sursă de îmbogățire a vocabularului și de înțelegere reciprocă. Elevii sunt pasionați să cunoască la fel de multe limbi cât și culturi. Limba rămâne cheia principală pentru a avea acces la o cultură, iar avantajul stăpânirii mai multor limbi este cel profesional.Prin cel de-al doilea chestionar am urmărit identificarea unei competențe identitare francofone, care ar exprima integrarea competentei plurilingve şi pluriculturale. Au fost propuse elevilor anumite componente care fac parte din portretul identitar francofon, și anume: limba franceză, limba maternă, cultura franceză, cultura maternă, libertate, fraternitate, egalitate, solidaritate, altruism, partajare, colaborare, sprijin, diversitate, democrație. La acestea elevii au mai adăugat componentele proprii: toleranță, prietenie, ajutor, familie, cooperare, inspirație, motivație, acceptare, bucurie, bunătate, multiculturalitate.În concluzie, putem afirma cu certitudine că, în viziunea elevilor, plurilingvismul și pluriculturalitatea implică o identificare cu valorile şi/sau practicile a cel puțin două culturi. Elevii consideră că integrarea într-o societate necesită acceptarea diversității care este în jurul nostru, iar plurilingvismul este perceput de elevi ca o cale de deschidere față de ceilalți (relații interpersonale, acceptarea valorilor spiritual-culturale), integrarea în grupuri sociale.Documentele de politici educaționale europene şi naționale ne arată că o corelație strânsă între competența plurilingvă și pluriculturală ar ajuta la păstrarea plurilingvismului, la promovarea democrației, la medierea conflictelor intercultural şi ar constitui un element esențial al inovării științifice.Competența plurilingvă și pluriculturală sunt în plină formare și dezvoltare, implicând toate domeniile vieții umane. Recomandarea noastră e ca aceste competențe să fie corelate în predare-învățare, mai mult, să se construiască un sistem integrat sau o competență plurală și complexă, inclusiv sensibilizarea permanentă a elevilor la interacțiunea dintre limbi şi culturi în bază de valori.