Zidăria în structurile defensive din spaţiul est-carpatic în sec. IV-III a. Chr
Închide
Articolul precedent
Articolul urmator
162 2
Ultima descărcare din IBN:
2024-05-16 11:32
Căutarea după subiecte
similare conform CZU
902.2(478):904:72 (1)
Arheologie (940)
Vestigii culturale ale diferitelor perioade istorice (143)
Arhitectură (637)
SM ISO690:2012
ZANOCI, Aurel. Zidăria în structurile defensive din spaţiul est-carpatic în sec. IV-III a. Chr. In: Artefacte, tehnologii şi materii prime în spaţiul tiso-nistrean în epoca fierului”, colocviu de vară, Ed. Editia 1, 27 iulie 2022 - 30 iulie 2023, Chişinău. Chişinău: Casa Editorial-Poligrafică „Bons Offices”, 2023, p. 15. ISBN 978-5-36241-000-1..
EXPORT metadate:
Google Scholar
Crossref
CERIF

DataCite
Dublin Core
Artefacte, tehnologii şi materii prime în spaţiul tiso-nistrean în epoca fierului”, colocviu de vară 2023
Conferința "Artefacte, tehnologii şi materii prime în spaţiul tiso-nistrean în epoca fierului”, colocviu de vară (2023; Saharna)"
Editia 1, Chişinău, Moldova, 27 iulie 2022 - 30 iulie 2023

Zidăria în structurile defensive din spaţiul est-carpatic în sec. IV-III a. Chr

CZU: 902.2(478):904:72

Pag. 15-15

Zanoci Aurel
 
Universitatea de Stat din Moldova
 
 
Disponibil în IBN: 14 august 2023


Rezumat

În prezent, în spaţiul est-carpatic sunt cunoscute vestigiile a peste 130 de fortificaţii, care, în linii generale, se încadrează în sec. IV-III a. Chr. și sunt atribuite culturii getice. Majoritatea acestor situri au fost cercetate prin periegeze și doar puţine – prin sondaje și săpături arheologice. Și mai mic (cca 30; 23%) este numărul fortificaţiilor la care au fost secţionate liniile defensive. Însă, în pofida acestei situaţii, avem, totuși, unele informaţii cu privire la modalităţile de edificare a construcţiilor defensive din această perioadă. În majoritatea cazurilor, pentru amenajarea așa-numitelor valuri este utilizat lemnul, solul de diferite tipuri și piatra. Săpăturile mai vechi, dar, mai ales, cele recente, au scos în evidenţă o modalitate mai puţin cunoscută de utilizare a pietrei în construcţiile defensive – zidăria. La momentul de faţă, piatra sub forma unor ziduri de diferite tipuri a fost atestată la șapte cetăţi getice: Cotnari „Cătălina”, Arsura, Butuceni, Saharna Mare, Saharna Mică, Saharna „La Șanţ” I și Horodiște „La Șanţ”. De exemplu, la Arsura (valul nr. 2) și Butuceni (linia defensivă a incintei de est), zidăria din piatră, cu lăţimea de 2,3-2,5 m și înălţimea de 0,4-0,8 m, se află la baza construcţiilor defensive. La Saharna Mare (bastionul porţii de nord) și Saharna „La Șanţ” I (bastionul de nord-est), zidurile cu lăţimea de 1,0-1,6 m sunt susţinute de bârne din lemn, fixate vertical. La Horodiște „La Șanţ”, zidul din piatră de calcar, cu lăţimea de 1,2 m, reprezintă paramentul exterior al unei construcţii de apărare cu două paramente și emplecton din pământ și pietriș. Iar la Cotnari „Cătălina”, ambele paramente ale amenajării defensive sunt zidite din piatră. La Saharna Mică (bastionul de nord-est) și la Butuceni (incinta de vest), zidurile reprezintă construcţii compacte, cu lăţimea de 1,6-3,0 m, ridicate din piatră de calcar. Astfel, putem observa diferite modalităţi de edificare și de utilizare a zidurilor din piatră. Însă, ne punem întrebarea: sunt acestea o invenţie locală sau o influenţă elenistică?