La 31 august 1989 Sovietul Suprem al RSSM, întrunit la sesiunea a XIIIa, a adoptat legile de funcţionare a limbilor prin care limba moldovenească a fost declarată „limbă de stat”, s-a recunoscut unitatea lingvistică dintre limba română şi cea moldovenească şi a fost stipulată trecerea de la alfabetul chirilic la alfabetul latin. Ulterior a fost iniţiat un program pentru extinderea folosirii limbii moldoveneşti în guvernare, educaţie şi economia naţională. La 14 septembrie 1989, în baza Hotărârii Colegiului Ministerului Învăţământului al RSS Moldovenească din 6 septembrie 1989, Senatul USM a adoptat o hotărâre prin care se adopta un plan de acţiuni în vederea realizării hotărârilor sesiunii a XIII-a Sovietului Suprem al RSSM, şi se crea un grup de coordonare a realizării acestui plan, alcătuit din P. Chetruş, N. Şişcan, D. Nedeoglo, S. Maximilian, I. Dumeniuc, I. Melniciuc, I. Buga şi G. Jitari. Conform Hotărârii Sovietului Suprem al RSS Moldoveneşti nr. 3463 din 31.08.1989 despre revenirea limbii moldoveneşti la grafi a latină, legea urma a fi aplicată în două etape: 1989-1993 şi 1994-1995. În prima etapă – a trecerii trecerea la grafia latină „în sferele vieţii politice, economice, sociale şi culturale ale republicii”, eforturile USM au fost concretizate într-un Plan de acţiuni, care prevedea trecerea de la un proces de studii în limba rusă la unul în limba română şi de la alfabetul chirilic la cel latin. Acesta cuprindea mai multe măsuri şi acţiuni pe diferite segmente: studierea legislaţiei cu privire la limba de stat şi grafi a latină; instruirea corpului profesoral şi a studenţilor; predarea disciplinelor din planul de învăţământ în limba română; elaborarea şi editarea literaturii didactice şi ştiinţifi ce în limba română; elaborarea actelor de organizare a procesului de studii şi de administrare a universităţii în limba română cu grafi e latină.