În contextul politicii de restructurare promovate de M. Gorbaciov, problemele referitoare la situaţia lingvistică din RSS Moldovenească, cu accente asupra necesităţii adoptării unor legi despre limba de stat şi trecerea la grafi a latină au început să se contureze în dezbaterile din şedinţele Consiliului Ştiinţific al Universităţii la sfârşitul anului de studii 1987-1988. Acestea erau accentuate cu ocazia discutării raportului comisiei pentru studierea stării de lucruri privind predarea limbilor ruse şi moldoveneşti şi pregătirea specialiştilor la Facultatea de Filologie, prezentat de profesorul D. Coval (28 iunie 1988). Sub aspect critic, în raport se menţiona utilizarea în procesul de instruire a unor culegeri de exerciţii şi texte învechite, editate în anii ’60, care nu puteau contribui la educarea „dragostei de limbă maternă”. Profesorul, anticipând derularea evenimentelor, apela la corpul didactic universitar, îndemnându-i să nu facă tabu din subiectele „ascuţite”, precum „identitatea limbilor romanice înrudite, alfabetul ş.a.”. O problemă stringentă pentru procesul de instruire era utilizarea restrictivă a fondurilor de literatură, în special a lucrărilor filologilor români. Profesorii de la alte facultăţi indicau la impactul negativ al predării cursurilor în limba rusă, la necesitatea elaborării unei terminologii în „limba moldovenească” adecvate ştiinţelor exacte. Tezele CC al PCM „Să afi rmăm restructurarea prin fapte concrete” din noiembrie 1988 au catalizat mişcarea pentru acordarea limbii moldoveneşti statutului limbii de stat şi revenirea la grafia latină, provocând escaladarea mitingurilor şi extinderea arealului dezbaterilor identitare. Acestea deveneau obiectul de studiu al unor discuţii în Consiliul Universităţii, la şedinţele consiliilor facultăţilor şi ale catedrelor. În cea mai mare parte tezele partidului au fost respinse, critici aspre fiind orientate, în special, asupra capitolului 3 unde se prevedea păstrarea alfabetului chirilic şi pentru „limba moldovenească” şi menţinerea limbii ruse drept limbă de comunicare interetnică. Dezbaterile se produceau pe fondalul unor largi manifestaţii publice la care participau studenţii şi o parte a profesorilor Universităţii. În aceste condiţii, la indicaţiile partidului, în şedinţa lărgită a Consiliului Ştiinţific universitar din 22 ianuarie 1989, în prezenţa reprezentantului Ministerului Învăţământului, a fost pusă în discuţie chestiunea „Cu privire la încălcările ordinei publice în oraş şi sarcinile Consiliului Ştiinţific, activului de partid, comsomolist, sindical pentru educarea tineretului studenţesc” În cadrul dezbaterilor era evidenţiată cauza principală a manifestaţiilor din centrul Chişinăului – poziţia incertă şi nehotărâtă a organelor superioare ale conducerii de partid şi de stat faţă de oportunitatea soluţionării problemei limbii şi a grafiei latine. La alte şedinţe ale Consiliului, chestiunile menţionate erau discutate şi mai tranşant. Unii profesori (A. Ciobanu) au susţinut participarea studenţilor la mitingurile din oraş, considerându-le parte indispensabilă a mişcării care s-a încununat cu adoptarea legislaţiei lingvistice şi a Legii cu privire la revenirea la grafia latină.