Accesul tinerilor la educație și ocupare constituie o prioritate și o problemă de mare actualitate pentru Republica Moldova. Indicatorul NEET abordează vulnerabilitatea în rândul tinerilor şi este folosit pentru a măsura nivelul de marginalizare și neangajament. În articol sunt examinate tendințele și caracteristicile socio-demografice ale tinerilor NEET, în baza unei abordări complexe de cercetare, care a inclus analiza datelor statistice, analiza datelor secundare ale anchetei de tranziție de la școală la muncă şi interviuri aprofundate cu tinerii NEET. Potrivit datelor statistice oficiale, ponderea tinerilor NEET în Moldova este ridicată, aproximativ o treime din tinerii cu vârste cuprinse între 15 și 29 de ani sunt în afara unei forme de instruire sau pregătire profesională, precum și în afara pieței muncii. Cercetarea a relevat probleme sistemice care favorizează menținerea pentru o perioadă lungă de timp a unei rate NEET ridicate, în ciuda reducerii numărului de tineri din această categorie de vârstă. Se atestată un decalaj de gen al indicatorului NEET, ce evidențiază lipsa oportunităților pentru femei de a se integra pe piața muncii, chiar dacă au un nivel de educație mai ridicat decât bărbații. De asemenea, există disparități substanțiale între urban și cel rural, explicate în principal prin lipsa acută de locuri de muncă în zonele rurale.

Young people‘s access to education and employment is a priority and a topical issue for the Republic of Moldova. The NEET indicator addresses vulnerability among young people and is used to measure the level of marginalization and non-engagement. The article examines the trends and socio-demographic characteristics of young NEETs based on a complex research approach that included the analysis of statistical data, the analysis of secondary data from the transition from school to work survey and in-depth interviews with young NEETs. According to official statistics, the share of young NEETs in Moldova is high, about a third of young people aged 15 to 29 are outside some form of training or vocational training, as well as outside the labor market. The research revealed systemic problems that favor maintaining a high NEET rate for a long time, despite the reduction in the number of young people in this age group. There is a gender gap in the NEET indicator which highlights the lack of opportunities for women to integrate into the labor market, even if they have a higher level of education than men. There are also substantial disparities between urban and rural areas, mainly explained by the acute shortage of jobs in rural areas.