Integrarea profesională a tinerilor absolvenţi ai gimnaziului-internat
Închide
Articolul precedent
Articolul urmator
489 11
Ultima descărcare din IBN:
2024-02-07 21:00
SM ISO690:2012
MATAS, Viorica. Integrarea profesională a tinerilor absolvenţi ai gimnaziului-internat. In: Integrare prin cercetare şi inovare.: Ştiinţe sociale , 10-11 noiembrie 2014, Chișinău. Chisinau, Republica Moldova: Universitatea de Stat din Moldova, 2014, Vol.1, R, SS, pp. 239-243.
EXPORT metadate:
Google Scholar
Crossref
CERIF

DataCite
Dublin Core
Integrare prin cercetare şi inovare.
Vol.1, R, SS, 2014
Conferința "Integrare prin cercetare şi inovare"
Chișinău, Moldova, 10-11 noiembrie 2014

Integrarea profesională a tinerilor absolvenţi ai gimnaziului-internat


Pag. 239-243

Matas Viorica
 
Universitatea de Stat din Moldova
 
 
Disponibil în IBN: 4 aprilie 2020


Rezumat

Problematica integrării profesionale a categoriilor defavorizate nu poate fi decât una cel puţin provocatoare pentru orice specialist în domeniul asistenţei sociale, dat fiind faptul că ocuparea unui loc de muncă reprezintă condiţia esenţială a unei vieţi demne, chiar dacă nu sigure. Când se discută despre tinerii postinstituţionalizaţi, problemele frecvent menţionate se referă la ocuparea unui loc de muncă şi identificarea unei locuinţe.  Şcolile de tip internat pentru copiii orfani şi rămaşi fără îngrijirea părinţilor au fost constituite în Republica Moldova începând cu anul 1956, la moment fiind în număr de 10. În anul 2012, absolviseră o instituţie de tip internat pentru copii orfani şi rămaşi fără îngrijire părintească 799 de tineri, numărul cărora a scăzut în anul 2013 până la 223. Categoria dată de tineri, comparativ cu cei care locuiesc împreună cu părinţii, este supusă unor riscuri sociale care pot determina neintegrarea lor socială. De regulă, tinerii absolvenţi ai gimnaziilor internat nu sunt pregătiţi pentru părăsirea sistemului rezidenţial, nu au formate cele mai elementare deprinderi de viaţă, nu au abilităţi de comunicare formate, au o reţea socială foarte îngustă şi nu-şi cunosc drepturile. În acelaşi timp, la momentul părăsirii sistemului rezidenţial, tinerii nu au planuri individuale de intervenţie şi nici persoane de referinţă. Republicii Moldova îi este caracteristică şi lipsa unor mecanisme de monitorizare a tinerilor care au părăsit sistemul rezidenţial, fapt care îngreunează intervenţia ulterioară.În scopul facilitării integrării profesionale a tinerilor din Republica Moldova, în general, dar şi a celor postinstituţionalizaţi, în special, Ministerul Educaţiei al Republicii Moldova a elaborat în 2014 Strategia „Educaţia 2020”. În cadrul acestei strategii, unul dintre obiectivele prioritare este sporirea accesului şi a gradului de participare la educaţie şi formare profesională pe parcursul întregii vieţi, asigurându-se astfel şanse egale elevilor pentru planificarea şi realizarea unei cariere de succes, „potrivite” pentru fiecare copil. Conform studiilor realizate de diferite organizaţii neguvernamentale: Tinerii absolvenţi ai instituţiilor rezidenţiale: oportunităţi, necesităţi, provocări (Chişinău 2011), Viaţa în ochii copilului (Chişinău, 2008), una dintre problemele principale, scoasă în evidenţă, este lipsa unui sistem de consiliere şi ghidare în carieră, care să sprijine elevul în proiectarea unei cariere de succes încă de pe băncile şcolii: „În Republica Moldova, dreptul copilului la educaţie este realizat în mare parte datorită caracterului obligatoriu şi gratuit al învăţământului primar şi existenţa acestei instituţii în toate localităţile Republicii Moldova. Deşi este unul dintre cele mai realizate drepturi, totuşi, sistemul educaţional din R. Moldova se confruntă cu o serie de probleme, una dintre ele fiind lipsa unui program de orientare şcolară şi profesională” [2, p.35]. În raportul alternativ Implementarea Convenţiei ONU cu privire la Drepturile Copilului în Republica Moldova (2008), elaborat de Alianţa ONG-urilor active în domeniul Protecţiei Sociale a Copilului şi Familiei din Republica Moldova şi prezentat Comitetului ONU pentru Drepturile Copilului (CDC), este menţionat faptul că: „Absolvenţii şcolilor-internat întâlnesc dificultăţi de autointegrare în societate, nefiind instruiţi de a duce un mod de viaţă independent. […] un număr mic de absolvenţi ai şcolilor-internat reuşesc să-şi continue studiile. […] Integrarea adolescenţilor orfani constituie o problemă majoră” 3, p.10 .  Majoritatea studiilor realizate pe această categorie de beneficiari denotă necesitatea modificării curriculei şi introducerea unor activităţi de orientare şcolară şi profesională. În urma discuţiilor cu tinerii absolvenţi ai şcolilor-internat, putem menţiona că cele mai mari probleme ale tinerilor, în momentul părăsirii instituţiei, sunt: alegerea profesiei conform capacităţilor, alegerea instituţiei de învăţământ în care îşi vor continua studiile, locul de trai, acoperirea necesităţilor fundamentale de hrană, îmbrăcăminte, încălţăminte, existenţa unei persoane de referinţă care să ofere suport emoţional. În scopul integrării profesionale cu succes a tinerilor postinstituţionalizaţi, un şir de instituţii naţionale atât statale, cât şi neguvernamentale, oferă servicii sociale. La nivel republican, serviciile sunt create, prestate şi monitorizate de Ministerul Educaţiei şi Ministerul Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei, în această categorie incluzându-se Direcţia Municipală pentru Protecţia Drepturilor Copilului, la nivelul mun.Chişinău, Direcţiile Asistenţă Socială, la nivel republican, şi Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă.  În scopul protejării tinerilor absolvenţi ai gimnaziilor-internat, Direcţia Municipală pentru Protecţia Drepturilor Copilului a întreprins următoarele acţiuni: – a fost creată cartea de imobil în care este fixată viza de reşedinţă a copiilor orfani sau rămaşi fără întreţinere părintească din mun. Chişinău care nu dispun de spaţiu locativ 1, p. 17 .  – în colaborare cu Fondul de Investiţii Sociale din Moldova, Organizaţia Internaţională pentru Migraţiune, în anul 2004, a fost creat Centrul de zi şi de plasament temporar pentru copii şi tineri orfani în perioada postinstituţională „VATRA”. Centrul are o capacitate de 35 de locuri, axându-se pe următoarele: pregătirea pentru integrare în comunitate; dezvoltarea şi menţinerea relaţiilor cu familia biologică extinsă; monitorizarea şi evaluarea în comun cu autoritatea tutelară a situaţiei ,,pre” şi ,,post” reintegrare a beneficiarului pentru o perioadă de un an; consiliere vocaţională şi profesionalizarea beneficiarilor.  – înaintarea de cereri în instanţa de judecată privind stabilirea moştenirii sau a dreptului la spaţiu locativ etc.  – monitorizarea, de la data luării copilului în evidenţă, a situaţiei copilului/tânărului în perioada aflării la studii în instituţiile rezidenţiale şi după absolvirea lor, până la împlinirea majoratului; – ajutorarea copilului/tânărului să se angajeze în câmpul muncii; – perfectarea confirmării şi certificatelor pentru diverse instituţii referitor la statutul copilului/tânărului; – face propuneri, periodic/permanent, Administraţiei Publice Centrale şi ONG-urilor referitor la situaţia copiilor/tinerilor din evidenţă, care necesită oferirea de apartamente sociale. Chiar dacă Direcţia Municipală pentru Protecţia Drepturilor Copiilor are un pachet vast de servicii, nu se reuşeşte acoperirea tuturor necesităţilor tinerilor şi, în special, orientarea corectă în carieră după absolvirea Gimnaziului Internat, angajarea în câmpul muncii, asigurarea cu spaţiu locativ. Cu referire la serviciile oferite de Direcţiile Asistenţă Socială raionale, situaţia la acest capitol este dependentă de resursele financiare disponibile la nivel de raion. Acţiunile comune întreprinse în majoritatea raioanelor sunt: susţinerea absolvenţilor gimnaziilor internat pentru a-şi continua studiile în cadrul şcolilor profesionale existente în raion; asistenţă în angajarea tinerilor în câmpul muncii, împreună cu Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă; susţinerea financiară a tinerilor pentru a repara spaţiile locative, pe care le-au primit prin moştenire; găsirea familiilor de plasament pentru copiii care nu au familie lărgită sau a spaţiilor locative; păstrarea bunurilor copilului pe perioada plasamentului în cadrul gimnaziului internat şi returnarea lor la momentul ieşirii din sistem; oferirea indemnizaţiilor în cazul copiilor orfani. Cu părere de rău, de cele mai multe ori, resursele financiare alocate acestei categorii de beneficiari la nivel de raion este insuficientă pentru acoperirea necesităţilor lor. Agenţia Naţională Pentru Ocuparea Forţei de Muncă, prin agenţiile raionale care au în raza de acţiune şcoli-internat, organizează măsuri de informare, orientare profesională în instituţiile respective, ca regulă, cu elevii din clasele absolvente. Agenţiile colaborează cu şcolile-internat la organizarea ,,Zilelor orientării profesionale”, meselor rotunde, seminarelor informative privind situaţia pe piaţa muncii, consultaţiilor informative în grup. Totodată, elevii din şcolile internat sunt invitaţi la diverse activităţi cu caracter de informare şi orientare profesională, cum ar fi: Forumul meseriilor şi profesiilor şi târgurile locurilor de muncă pentru tineret. În cadrul activităţilor, participanţii beneficiază de informaţii privind situaţia actuală pe piaţa forţei de muncă, posibilităţile de instruire profesională şi plasare în câmpul muncii, consultaţii şi traininguri privind orientarea în carieră, activităţi interactive privind conştientizarea necesităţii cunoaşterii pieţii forţei de muncă în alegerea profesiei, instruirea în metode şi tehnici de căutare a unui loc de muncă, exersarea abilităţilor practice de alcătuire a CV şi a scrisorii de intenţie, de susţinere cu succes a interviului de angajare. Chiar dacă serviciile Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă sunt specializate în oferirea orientării în carieră şi angajare în câmpul muncii, mulţi tineri absolvenţi ai instituţiilor rezidenţiale nu beneficiază de serviciile acesteia din lipsă de informaţie cu privire la serviciile oferite. În urma analizei serviciilor oferite de organizaţiile neguvernamentale şi centrelor care prestează servicii pentru absolvenţii gimnaziilor-internat din Republica Moldova, au fost identificate 32 de astfel de structuri, în cadrul cărora tinerii absolvenţi ai gimnaziilor-internat pot beneficia de următoarele servicii: Orientare profesională; Formarea şi dezvoltarea deprinderilor de viaţă; Suport în angajarea în câmpul muncii; Servicii de profesionalizare; Burse de studii; Acces la informaţii şi informare; Achitarea contractului de studii; Instruiri; Testare psihologică pentru identificarea abilităţilor profesionale ale tinerilor; Burse pentru cofinanţarea salariilor [4, p.20-27]. Din cele prezentate mai sus, poate fi observat faptul că în Republica Moldova se întreprind măsuri concrete pentru a susţine tinerii absolvenţi ai gimnaziului, atât la nivel naţional, cât la nivelul societăţii civile, care promovează diferite servicii pentru a-i ajuta pe tineri să depăşească problemele cu care se confruntă şi să se integreze cu succes în societate.