Cultura Babadag este cunoscută exclusiv în urma cercetării unor așezări concentrate în sud-estul României (Dobrogea, estul Munteniei și sud-estul Moldovei), mai ales de-a lungul Dunării, a principalilor afluenţi dar și în zona costieră. Majoritatea habitatelor ocupă suprafeţe extinse, de până la 10 ha, doar în câteva cazuri fiind înregistrate depuneri arheologice succesive (Babadag, Garvăn, Satu Nou) sau amenajări de fortificare (Babadag, Jijila). Până în prezent nu au fost documentate cimitire asociate cu această cultură, singurele informaţii privind comportamentul funerar fiind legate de depunerea defuncţilor în așezări. Dovezile privind cultivarea plantelor sunt destul de reduse, în schimb datele zooarheologice indică creșterea cu preponderenţă a vitelor, ovicaprinelor și porcinelor. De aceste comunităţi sunt legate informaţii privitoare la primele dovezi ale practicării metalurgiei fierului la Dunărea de Jos, deși obiectele din metal sunt rare. Ceramica rămâne elementul specific al acestor comunităţi, atât printr-o serie de recipiente cu forme aparte, cât și prin repertoriul decorativ format din motive realizate prin imprimare, incizie sau canelură, în care se remarcă diferite combinaţii ce includ cercurile concentrice unite de linii tangente. În fapt, cultura Babadag este parte a unui orizont cultural cu ceramică imprimată, documentat în linii mari în sec. X-IX a. Chr., pe un areal imens cuprins de la Munţii Rhodopi, la Nistrul Mijlociu şi de-a lungul cursului Dunării, de la Porţile de Fier la vărsare. Deși în ultimii ani au fost publicate mai multe studii referitoare la cultura Babadag, există în continuare o serie de aspecte mai puţin analizate. Unul dintre capitolele aproape necunoscute privește armamentul. Dacă din spaţiul intracarpatic, provin numeroase piese de armament descoperite mai ales în depozite, la Dunărea de Jos informaţiile sunt foarte reduse. Cele mai multe arme provin tot din depozite. Seriile Nicolae Bălcescu – Gura Dobrogei (BrD) și Techirghiol (HaA) pot fi atribuite cel mai probabil orizontului Noua-Coslogeni, iar din depozitul de la Sâmbăta Nouă I (Ha B1) descoperit într-un recipient specific culturii Babadag, provin numai arme-unelte de tip celt. Totuși, în afară de topoarele celt, din așezări provin mai multe vârfuri de săgeată, care vor constitui subiectul acestei prezentări. Până în prezent, din siturile culturii Babadag sunt cunoscute doar 18 vârfuri de săgeţi, confecţionate din materii dure animale, silex, bronz, și fier. După materie primă și formă acestea se pot grupa în mai multe tipuri.