| Articolul precedent |
| Articolul urmator |
 |
 149 0 |
| Căutarea după subiecte similare conform CZU |
| 398.8:78.071.2(478)”XX” (1) |
| Фольклор в узком смысле (730) |
| Музыка (1825) |
 SM ISO690:2012PROCOP, Svetlana. Dinastiile lăutarilor şi tradiţiile lor în baza materialelor presei republicane (anii 60–90 ai sec. XX). In: Tradiţii şi procese etnice, Ed. Ediţia a 4-a, 30 martie 2023, Chişinău. Chişinău: Notograf Prim, 2023, Ediția 4, p. 45. ISBN 978-9975-84-188-7. |
| EXPORT metadate: Google Scholar Crossref CERIF DataCite Dublin Core |
| Tradiţii şi procese etnice Ediția 4, 2023 |
||||||
|
Conferința "Simpozionul internaţional de etnologie:" Ediţia a 4-a, Chişinău, Moldova, 30 martie 2023 | ||||||
|
||||||
| CZU: 398.8:78.071.2(478)”XX” | ||||||
| Pag. 45-45 | ||||||
|
||||||
 Descarcă PDF |
||||||
| Rezumat | ||||||
În baza materialelor publicate în presa republicane din anii 60–90 ai sec. XX vom încerca să trezim interes pentru muzicienii – lăutari în perioada socialismului „dezvoltat” și „târziu” din Republica Moldova. Se știe că grupurile etnice ale țiganilor au fost împărțite după ocupație, printre care unele dintre cele mai frecvente erau: „lingurari, leieși, ursari, vatrași, lăutari” etc. De-a lungul timpului, tradițiile lăutarilor s-au împletit atât de armonios cu tradițiile popoarelor balcanice, inclusiv ale locuitorilor întregului interfluviu Pruto-nistrean, încât astăzi devine din ce în ce mai greu să separăm componenta țigănească în creația muzicală a lăutarilor. În timp ce originea lăutarismului, ca fenomen cultural și ca ocupație cotidiană tradițională a țiganilor, este menționată din ce în ce mai puțin. Lucrând de-a lungul ultimilor ani cu presa republicană, ne-am putut asigura că tema descendenților lăutarilor, precum și tema muzicienilor-lăutari contemporani continuă să entuziasmeze jurnaliştii republicii atât acum, cât și în perioada sovietică. În studiu de față ne bazăm doar pe acele materiale despre lăutari care au fost publicate în presa republicană în perioada anilor 60–90 ai sec. XX și care conțin sintagma „țigan-lăutar”. În perioada menționată, presa evita să menționeze naționalitatea eroilor de reportaje, eseuri și articole, datorită conceptului de „popor sovietic” aprobat tacit și răspândit de ideologii sovietici. Au existat însă și excepții, mai ales când era vorba de cultură. Chipurile eroilor de proveniență romă au fost puse la temelie de către scenariști și regizori în crearea unor eroi romantizați și înfrumusețați cu o splendoare fantastică în domeniul cinematografiei, muzicii și teatrului. Cu toate acestea, în sate și orașe, atât la sudul, cât și la nordul republicii noastre, în paralel cu acești eroi, în viața de zi cu zi, la nunți și cumetrii, înmormântări și orice petreceri tradiționale activau tarafuri populare în care, de regulă, cânta cel puțin un descendent dintr-o familie de țigani-lăutari. |
||||||
| Cuvinte-cheie Romi/țigani, muzicieni populari, lăutari, presa republicană |
||||||
|
DataCite XML Export
<?xml version='1.0' encoding='utf-8'?> <resource xmlns:xsi='http://www.w3.org/2001/XMLSchema-instance' xmlns='http://datacite.org/schema/kernel-3' xsi:schemaLocation='http://datacite.org/schema/kernel-3 http://schema.datacite.org/meta/kernel-3/metadata.xsd'> <creators> <creator> <creatorName>Procop, S.</creatorName> <affiliation>Institutul Patrimoniului Cultural, Moldova, Republica</affiliation> </creator> </creators> <titles> <title xml:lang='ro'>Dinastiile lăutarilor şi tradiţiile lor în baza materialelor presei republicane (anii 60–90 ai sec. XX)</title> </titles> <publisher>Instrumentul Bibliometric National</publisher> <publicationYear>2023</publicationYear> <relatedIdentifier relatedIdentifierType='ISBN' relationType='IsPartOf'>978-9975-84-188-7</relatedIdentifier> <subjects> <subject>Romi/țigani</subject> <subject>muzicieni populari</subject> <subject>lăutari</subject> <subject>presa republicană</subject> <subject schemeURI='http://udcdata.info/' subjectScheme='UDC'>398.8:78.071.2(478)”XX”</subject> </subjects> <dates> <date dateType='Issued'>2023</date> </dates> <resourceType resourceTypeGeneral='Text'>Conference Paper</resourceType> <descriptions> <description xml:lang='ro' descriptionType='Abstract'><p>În baza materialelor publicate în presa republicane din anii 60–90 ai sec. XX vom încerca să trezim interes pentru muzicienii – lăutari în perioada socialismului „dezvoltat” și „târziu” din Republica Moldova. Se știe că grupurile etnice ale țiganilor au fost împărțite după ocupație, printre care unele dintre cele mai frecvente erau: „lingurari, leieși, ursari, vatrași, lăutari” etc. De-a lungul timpului, tradițiile lăutarilor s-au împletit atât de armonios cu tradițiile popoarelor balcanice, inclusiv ale locuitorilor întregului interfluviu Pruto-nistrean, încât astăzi devine din ce în ce mai greu să separăm componenta țigănească în creația muzicală a lăutarilor. În timp ce originea lăutarismului, ca fenomen cultural și ca ocupație cotidiană tradițională a țiganilor, este menționată din ce în ce mai puțin. Lucrând de-a lungul ultimilor ani cu presa republicană, ne-am putut asigura că tema descendenților lăutarilor, precum și tema muzicienilor-lăutari contemporani continuă să entuziasmeze jurnaliştii republicii atât acum, cât și în perioada sovietică. În studiu de față ne bazăm doar pe acele materiale despre lăutari care au fost publicate în presa republicană în perioada anilor 60–90 ai sec. XX și care conțin sintagma „țigan-lăutar”. În perioada menționată, presa evita să menționeze naționalitatea eroilor de reportaje, eseuri și articole, datorită conceptului de „popor sovietic” aprobat tacit și răspândit de ideologii sovietici. Au existat însă și excepții, mai ales când era vorba de cultură. Chipurile eroilor de proveniență romă au fost puse la temelie de către scenariști și regizori în crearea unor eroi romantizați și înfrumusețați cu o splendoare fantastică în domeniul cinematografiei, muzicii și teatrului. Cu toate acestea, în sate și orașe, atât la sudul, cât și la nordul republicii noastre, în paralel cu acești eroi, în viața de zi cu zi, la nunți și cumetrii, înmormântări și orice petreceri tradiționale activau tarafuri populare în care, de regulă, cânta cel puțin un descendent dintr-o familie de țigani-lăutari.</p></description> </descriptions> <formats> <format>application/pdf</format> </formats> </resource>
|
|
|
