Prin studiul de față, ne-am propus să elucidăm înt-un mod comparativ, de la domn la domn, politica religioasă a domnilor rărășești și am accentuat, de asemenea, modificarea raporturilor dintre Puterea Centrală și Biserică. Odată cu accederea la tronul Moldovei, în ianuarie 1527, a lui Petru Rareș, în cadrul raporturilor dintre puterea seculară și Biserică nu a fost efectuată nicio modificare, noul domn înscriinduse pe linia continuității lucrurilor bune înfăptuite de înaintașii săi.La fel, domnul a întreținut relații bune cu marii ierarhi ai Bisericii țării preferând să-i mențină în scaunele lor, înțelegând că orice amestec în treburile interne ale Bisericii ar periclita pentru multă vreme bunul mers al lucrurilor; de asemenea, acesta a ctitorit o seamă de biserici și mănăstiri, cea mai importantă fiind în sensul acesta necropola de la Probota. Lucrurile cunosc o evoluție negativă odată cu venirea la domnie a lui Iliaș Rareș, fiul lui Petru. Acesta, în scurta sa domnie, reușește să semene teroare și nestabilitate în rândurile elitelor clericale, supunând totodată mănăstirile, preoții și marii ierarhi la tribut. Acesta a făcut modificări majore în rândurile înaltei ierarhii, după bunul său plac instalând persoane de încredere care îl ascultau și îi promovau politica. În cele din urmă, este nevoit să părăsească Moldova și să plece la Istanbul, unde primește în scurtă vreme islamul. După aceste evenimente de tristă amintire, situația revine câte puțin la normalitate, astel că după plecarea lui Iliaș la Istanbul și în contextul evenimentelor de acolo, scaunul domnesc al Moldovei rămăsese vacant, dar, în pofida acestor evenimente, fratele lui Ilie, Ștefan Rareș, la data de 24 mai 1551, se intitula deja domn. Ștefan Rareș a fost promotorul unei politici proortodoxe impuse, în parte, de constrângerile politice interne pentru a obține sprijinul Bisericii Ortodoxe. Domnia scurtă nu i-a permis să înterprindă acțiuni vaste de ctitorie, dar credem că a adus o contribuție anumită ctitoriilor mamei sale: biserica Sf. Gheorghe și Uspenia din Botoșani. Deci raportul dintre puterea seculară și cea ecleziastică în vremea domnilor rărășești poate fi caractrizat prin stabilitate și conlucrare în timpul lui Petru și modificare bruscă a conlucrării prin persecutare, în perioada domniei lui Ilie, iar pe vremea lui Ștefan relația dintre cele două instituții devine temperată, dar deseori formală.

 Through this study I proposed to elucidate, comparatively, from ruler to ruler, religious politics of Raresti rulers, and I accentuated, also, the changing relationships between Central Power and the Church. With the accession to the throne of Moldavia, in January 1527, by PetruRares, in the relations between church and secular power was not made any changes, the new ruler registering on line continuity good things wrought by his predecessors. Also, the ruler has maintained good relations with the great hierarchs of the church , preferring to keep them in their seats, understanding that any interference in the internal affairs of the church , would affect for a long time the smooth running of things. PetruRares founded a number of churches and monasteries, the most important being the necropolis at Probota. Things developed negatively with the coming of the reign of IliasRares, son of Petru. In his short reign, Ilias sow terror and instability in clerical elites, subjecting monasteries, priests and great hierarchs – to tribute. He has produced major changes among the highest hierarchy, installed trustworthy person who listening and promoting his policy. Finaly, he is forced to leave Moldavia and go to Istambul, where in a short time receives Islam. After these sad events, the situation returned to normality, so that after Ilias`s departure, and the events there, the throne of Moldavia remained vacant, but despite these events, Ilias`s brother, Stefan Rares, was called on May 24, 1551, already ruler. Stefan Rares was the promoter of a pro orthodox policy , which was imposed, in part, by domestic political constrains to get the support of the Orthodox Church. Short reign not allowed to take vast actions of foundation, but we think he brought an important contribution his mother foundations: Church of Sf. Gheorghe and Uspenia in Botosani. So, the relation between secular and ecclesiastical power, during Raresti rulers, can be characterized by stability and cooperation – during Petru, and sudden change of cooperation by persecution – in Ilias`s reign, and during Stefan, relationship between the two institutions is temperate but often formal.