Constantin Nicolae Tomescu a fost una dintre personalitățile marcante ale istoriografiei românești, care, în perioada dintre cele două războaie mondiale, a jucat un rol remarcabil în planul valorificării patrimoniului documentar din Basarabia de până și după 1812. El se înscrie în șirul acelor personalități originare din spațiul Pruto-Nistrean sau sosite aici din Vechiul Regat, Transilvania și alte provincii românești, cum ar fi Ștefan Ciobanu, Iustin Frățiman, Ștefan Berechet, Toma G. Bulat, Mitropolitul Visarion (Puiu), Aurel Sava, Leon T. Boga ș.a., ce, pe lângă activitățile administrative, educaționale, și-au îndreptat efortul la valorificarea documentelor istorice care elucidau diverse aspecte ale trecutului acestui teritoriu fie în componența Principatului Țara Moldovei, fie ca regiune și gubernie a Imperiului Rus. Opera semnată de către Constantin N. Tomescu, în acest sens, ține de imensul patrimoniu documentar al structurilor ecleziastice ce au fost fondate după 1808 în Țările Române, Dicasteria Exarhicească a Moldovei, Valahiei și Basarabiei, ce și-a încheiat activitatea în toamna anului 1812, odată cu evacuarea la Chișinău a Mitropolitului și Exarhului Gavriil Bănulescu-Bodoni, dar și a structurii ecleziastice instituite în noua provincie anexată la Rusia după 16/28 mai 1812, Dicasteria Exarhală a Eparhiei Chișinăului și Hotinului, instituită la 21 august 1813, prin rescript imperial. Din cadrul acestor fonduri ajunse până la noi, Constantin N. Tomescu, în cadrul revistei Arhivele Basarabiei, a inițiat rubrica Diferite știri din arhiva Consiliului eparhial Chișinău, care a servit pentru prezentarea a varii informații din viața ecleziastică, socială, cotidiană a regiunii Basarabia din primii ani după anexare. Datele utilizate de către acest autor, decenii la rând, au servit drept una din principalele surse de documentare a cercetătorilor preocupați de probleme înguste ca tematică, dar complexe în ceea ce privește conținutul și importanța, cum ar fi istoria Bisericii din Basarabia, viața cotidiană, relațiile dintre preoți cu autoritățile civile, militare și ecleziastice, istoria localităților etc. În pofida acestei palete largi de tematici care s-au inspirat din notițele, rezumatele prezentate de către Constantin N. Tomescu în cadrul amintitei rubrici, trebuie să remarcăm că multe dintre aceste informații pot fi utilizate și în reflectarea unor probleme de ordin social, cum ar fi: istoria familiilor, a relațiilor de familie, tradiții populare, etnografie, etc. Astfel, prin intermediul comunicării de față, ne propunem semnalarea unor subiecte ce pot fi deslușite din cadrul surselor puse în valoare pentru prima dată de către protagonistul nostru.