Comunicarea este o continuare a altor prezentări de acest gen privind importurile de amfore din diverse centre greceşti în fortificaţia antică grecească de la Koshary (reg. Odesa), (în care autorii au prezentat loturile de ştampile amforice de Sinope, Heracleea Pontică şi Thasos). Ştampilele chersonesiene ocupă locul patru, din punct de vedere cantitativ, în totalitatea ştampilelor descoperite în acest sit şi însumează 20 de exemplare, dintre care patru exemplare nu au putut fi atribuite cu certitudine anumitor magistraţi. Majoritatea lor sunt ştampile de magistrat şi doar una aparţine unui producător. Datarea ştampilelor chersonesiene de la Koshary se încadrează între anii 325 şi 276 a. Chr., ceea ce poate reprezenta perioada cea mai benefică pentru pătrunderea mărfurilor aduse în amfore din respectivul polis nord-pontic în aceste regiuni, în general, şi în cetatea Koshary, în special. Analiza mai multor loturi de ştampile chersonesiene demonstrează ca asemenea ştampile au fost importate nu numai la Koshary, dar şi în celelalte aşezări şi fortificaţii greceşti din regiunea nord-vest-pontică (Tyras, Nadlimanskoe etc.) şi chiar în cele barbare din această zonă, ceea ce confirmă supoziţia autorilor ca după anul 275 a. Chr. comerţul cu Chersonesul se reduce considerabil, devenind, practic, inexistent în regiunea de nord-vest a Pontului Euxin.