Creaţia Inesei Ţâpin (Chişinău, 1946–2013)
Закрыть
Articolul precedent
Articolul urmator
289 1
Ultima descărcare din IBN:
2022-04-08 16:06
SM ISO690:2012
TOMA, Ludmila. Creaţia Inesei Ţâpin (Chişinău, 1946–2013). In: Probleme actuale ale arheologiei, etnologiei și studiului artelor, Ed. 6, 22-23 mai 2014, Chişinău. Chişinău: Institutul Patrimoniului Cultural al Academiei de Științe a Moldovei, 2014, Ediția 6, pp. 118-119.
EXPORT metadate:
Google Scholar
Crossref
CERIF

DataCite
Dublin Core
Probleme actuale ale arheologiei, etnologiei și studiului artelor
Ediția 6, 2014
Conferința "Probleme actuale ale arheologiei, etnologiei și studiului artelor"
6, Chişinău, Moldova, 22-23 mai 2014

Creaţia Inesei Ţâpin (Chişinău, 1946–2013)


Pag. 118-119

Toma Ludmila
 
Institutul Patrimoniului Cultural
 
 
Disponibil în IBN: 15 februarie 2021


Rezumat

Inesa Ţâpin aparţine pleiadei artiştilor plastici formați liber, în pofida ideologizării artei, potrivit convingerilor sale, instinctului adevărului şi al frumuseţii. Studiind la Şcoala Republicană de Artă (1962–1967), ea a recepționat inovaţiile din creaţia artiştilor plastici Mihai Grecu, Valentina Rusu-Ciobanu, Ada Zevin care sfidau dogmele artei sovietice. Vocaţia ei deosebită s-a manifestat în scenografie, în desenele şi lucrările în pastel, acuarelă, totdeauna prevalând interesul pentru problemele picturii în ulei. Trecerea la formele camerale ale artei a fost una firească, odată cu apariția necesității de a retrăi liric simplele valori umane, concomitent cu studiul aprofundat al mijloacelor expresive ale picturii de șevalet. Impresiile nemijlocite care îmbogățesc sentimentele motivează artista la crearea unor chipuri spiritualizate. Este preocupată de lipsa efectelor exterioare, de motivele specifice cotidiene: stradele și curți ale Chișinăului vechi în care dăinuie trecutul, construcții rurale tipice pentru Moldova, diverse stări ale meleagurilor pitorești. Acea dispoziție irepetabilă este atinsă printr-o ritmicitate a formelor și armonia coloristică, iar maniera de lucru, păstrând vigoarea creativă a autoarei, pare optimă vibrațiilor atmosferice, a suflului vieții. În pofida faptului că unele peisaje sunt pictate în Crimeea sau regiunea Moscovei, nuanțele expresivității plastice denotă apartenența artistei la școala moldovenească de pictură. Portretele scriitorilor I. Hazin și I. Șraibman, ale pictorilor A. Zevin, D. Peicev, G. Cantor, E. Maidenberg sunt lipsite de orice idealizare, individualitatea personalității fiind redată printr-o plastică deosebită a formei, un rol important jucând desenul ușor. Artista găsește acorduri coloristice vii, neașteptate în naturile statice realizate prin mijloace lapidare, cu ardoare și încredere. Lucrările Inesei Țâpin câștigă popularitate în timpul restructurării (până în 1985 ele nu erau acceptate la expozițiile republicane și abia în anul 1988 artista a fost admisă în rândurile Uniunii Artiștilor Plastici). O serie de lucrări au fost achiziționate de muzeele de artă, iar Autoportretul a intrat în colecția Galeriei Tretiakov. Creația sa din ultimii ani a fost înalt apreciată prin acordarea premiului Ministerului Culturii al Republicii Moldova Mihai Eminescu (2006).

Dublin Core Export

<?xml version='1.0' encoding='utf-8'?>
<oai_dc:dc xmlns:dc='http://purl.org/dc/elements/1.1/' xmlns:oai_dc='http://www.openarchives.org/OAI/2.0/oai_dc/' xmlns:xsi='http://www.w3.org/2001/XMLSchema-instance' xsi:schemaLocation='http://www.openarchives.org/OAI/2.0/oai_dc/ http://www.openarchives.org/OAI/2.0/oai_dc.xsd'>
<dc:creator>Toma, L.</dc:creator>
<dc:date>2014</dc:date>
<dc:description xml:lang='ro'><p>Inesa Ţ&acirc;pin aparţine pleiadei artiştilor plastici formați liber, &icirc;n pofida ideologizării artei, potrivit convingerilor sale, instinctului adevărului şi al frumuseţii. Studiind la Şcoala Republicană de Artă (1962&ndash;1967), ea a recepționat inovaţiile din creaţia artiştilor plastici Mihai Grecu, Valentina Rusu-Ciobanu, Ada Zevin care sfidau dogmele artei sovietice. Vocaţia ei deosebită s-a manifestat &icirc;n scenografie, &icirc;n desenele şi lucrările &icirc;n pastel, acuarelă, totdeauna preval&acirc;nd interesul pentru problemele picturii &icirc;n ulei. Trecerea la formele camerale ale artei a fost una firească, odată cu apariția necesității de a retrăi liric simplele valori umane, concomitent cu studiul aprofundat al mijloacelor expresive ale picturii de șevalet. Impresiile nemijlocite care &icirc;mbogățesc sentimentele motivează artista la crearea unor chipuri spiritualizate. Este preocupată de lipsa efectelor exterioare, de motivele specifice cotidiene: stradele și curți ale Chișinăului vechi &icirc;n care dăinuie trecutul, construcții rurale tipice pentru Moldova, diverse stări ale meleagurilor pitorești. Acea dispoziție irepetabilă este atinsă printr-o ritmicitate a formelor și armonia coloristică, iar maniera de lucru, păstr&acirc;nd vigoarea creativă a autoarei, pare optimă vibrațiilor atmosferice, a suflului vieții. &Icirc;n pofida faptului că unele peisaje sunt pictate &icirc;n Crimeea sau regiunea Moscovei, nuanțele expresivității plastice denotă apartenența artistei la școala moldovenească de pictură. Portretele scriitorilor I. Hazin și I. Șraibman, ale pictorilor A. Zevin, D. Peicev, G. Cantor, E. Maidenberg sunt lipsite de orice idealizare, individualitatea personalității fiind redată printr-o plastică deosebită a formei, un rol important juc&acirc;nd desenul ușor. Artista găsește acorduri coloristice vii, neașteptate &icirc;n naturile statice realizate prin mijloace lapidare, cu ardoare și &icirc;ncredere. Lucrările Inesei Ț&acirc;pin c&acirc;știgă popularitate &icirc;n timpul restructurării (p&acirc;nă &icirc;n 1985 ele nu erau acceptate la expozițiile republicane și abia &icirc;n anul 1988 artista a fost admisă &icirc;n r&acirc;ndurile Uniunii Artiștilor Plastici). O serie de lucrări au fost achiziționate de muzeele de artă, iar Autoportretul a intrat &icirc;n colecția Galeriei Tretiakov. Creația sa din ultimii ani a fost &icirc;nalt apreciată prin acordarea premiului Ministerului Culturii al Republicii Moldova Mihai Eminescu (2006).</p></dc:description>
<dc:source>Probleme actuale ale arheologiei, etnologiei și studiului artelor (Ediția 6) 118-119</dc:source>
<dc:title>Creaţia Inesei Ţ&acirc;pin (Chişinău, 1946&ndash;2013)</dc:title>
<dc:type>info:eu-repo/semantics/article</dc:type>
</oai_dc:dc>