Articolul precedent |
Articolul urmator |
![]() |
![]() ![]() |
Ultima descărcare din IBN: 2024-02-26 15:38 |
Căutarea după subiecte similare conform CZU |
902/904(498) (38) |
Arheologie (940) |
Preistorie. Vestigii preistorice, artefacte, antichități (2103) |
Vestigii culturale ale diferitelor perioade istorice (3393) |
![]() MOTOTOLEA, Aurel Constantin, POTÂRNICHE, Tiberiu, RAFAILĂ-STANC, Simina Margareta. Cercetări arheologice recente în Acropola tomitană (2017-2018). In: Patrimoniul cultural: cercetare, valorificare, promovare, Ed. 11, 29-31 octombrie 2019, Chișinău. Chișinău: Institutul Patrimoniului Cultural, 2019, Ediția 11, pp. 42-43. ISBN 978-9975-84-104-7. |
EXPORT metadate: Google Scholar Crossref CERIF DataCite Dublin Core |
Patrimoniul cultural: cercetare, valorificare, promovare Ediția 11, 2019 |
||||||
Conferința "Patrimoniul cultural: cercetare, valorificare, promovare" 11, Chișinău, Moldova, 29-31 octombrie 2019 | ||||||
|
||||||
CZU: 902/904(498) | ||||||
Pag. 42-43 | ||||||
|
||||||
![]() |
||||||
Rezumat | ||||||
Comunicarea expune succint rezultatele unei cercetări arheologice preventive, încheiată recent (2017-2018), în zona peninsulară a orașului Constanța. În urma săpăturii arheologice efectuate aici, s-a putut observa faptul că zona înaltă a anticului Tomis a cunoscut o locuire însemnată și îndelungată. Au fost identificate fazele aparținând locuirii din perioadele arhaică și clasică greacă, precum și cele din perioadele elenistică, romană și romană târzie. Trama stradală, coroborată cu reparațiile și refacerile multiple, arată o con tinuitate evidentă într-o zonă ce coincide, din punct de vedere geografic, cu partea cea mai înaltă a peninsulei tomitane. Este motivul pentru care facem referire la „acropola tomitană”, fără a avea pretenția unei delimitări topografice riguroase. Totodată, edificiile descoperite aici nu impresionează prin monumentalitate, însă, judecând după starea de conservare și elementele constructive utilizate, ca de pildă tehnica opus mixtum, fresca parietală și mortarul hidrofug, putem considera că avem de-a face cu edificii de utilitate publică, plasate într-o zonă accesibilă și străbătută de un trafic intens. Cercetarea arheologică s-a desfășurat în curtea unui imobil datând de la începutul secolului XX, pe o suprafață însumând cca 400 mp; în mod fericit, zona nu a fost perturbată de foarte multe intervenții antropice moderne, specifice zonei peninsulare. Suprafața a fost cercetată în totalitate prin trasarea a cinci secțiuni stratigrafice; în urma cercetării arheologice au fost identificate un număr de 36 de complexe, databile într-un interval generos, cuprins între sfârșitul secolului al VI-lea î.Hr. și secolul al VI-lea d.Hr. Prin prisma monumentalității și a stării de conservare a edificiilor descoperite, perioadele romană și romană târzie sunt cel mai bine reprezentate. Cercetarea s-a desfășurat în cadrul unui grant oferit de Ministerul Cercetării și Inovării din România – CNCS-UEFISCDI proiect numărul PN-III-P4-IDPCE-2016-0852 (în PNCDI III). |
||||||
|
Google Scholar Export
<meta name="citation_title" content="Cercetări arheologice recente în Acropola tomitană (2017-2018)"> <meta name="citation_author" content="Mototolea Aurel Constantin"> <meta name="citation_author" content="Potârniche Tiberiu"> <meta name="citation_author" content="Rafailă-Stanc Simina Margareta"> <meta name="citation_publication_date" content="2019"> <meta name="citation_collection_title" content="Patrimoniul cultural: cercetare, valorificare, promovare"> <meta name="citation_volume" content="Ediția 11"> <meta name="citation_firstpage" content="42"> <meta name="citation_lastpage" content="43"> <meta name="citation_pdf_url" content="https://ibn.idsi.md/sites/default/files/imag_file/Patrimoniul%20cultural_ed11_pp42-43.pdf">