Viața și biografia profesională a muzicianului, meșterului, acordorului și constructorului de instrumente muzicale Ioan / Jan Vizitiu (1924-1995), chiar dacă reflectată sumar și ocazional în presa vremii, nu a constituit însă obiectul unor studii speciale ale etnomuzicologilor. Actor important al dezvoltării culturii naționale în perioada anilor 1960-1990, întemeietor și conducător al renumitei instituții de reabilitare, reactualizare și valorificare patrimonială a instrumentelor muzicale naționale și universale, cunoscută sub numele de „Combinat de producție al Ministerului Culturii” (19641993), autor al unor relevante publicații și elaborări metodice aplicate, aportul și rolul său creativ în domeniu merită și trebuie să fie recitit, reevaluat și repus în pagină, din perspectiva deschiderii epistemologice moderne. Apelând la analiza surselor documentare de arhivă, a materialelor păstrate în custodia urmașilor din familie, sintetizând conținutul publicațiilor autorului, a articolelor de presă la temă, a interviurilor realizate cu unii muzicieni-instrumentiști ai vremii și cu colegii de breaslă în cadrul atelierului muzical, vom încerca să schițăm o imagine de ansamblu a vieții, biografiei de creație și realizărilor profesionale ale protagonistului, astfel încât să punem în valoare contribuția-i substanțială în procesul standardizării, instituționalizării, profesionalizării și academizării formelor de cultură populară națională în perioada sovietică post-stalinistă. Crearea, reconstrucția, standardizarea și producția la scară industrială a instrumentelor muzicale populare / folclorice a favorizat o dezvoltare explozivă a domeniului artistic și educațional de specialitate, creșterea numărului de orchestre populare profesioniste și amatoricești, secțiilor și catedrelor „populare”, interpreților-instrumentiști, a creatorilor, compozitorilor și aranjorilor „de muzică populară”, terenul fertil pentru afirmarea muzicii neo-tradiționale.