Articolul precedent |
Articolul urmator |
588 9 |
Ultima descărcare din IBN: 2023-07-07 14:03 |
Căutarea după subiecte similare conform CZU |
902/903"634"(478) (4) |
Arheologie (940) |
Preistorie. Vestigii preistorice, artefacte, antichități (2103) |
SM ISO690:2012 BODAREU-CERETEU, Galina. Valorificarea patrimoniului eneolitic din microzona Horodca Mică, Raionul Hancești. In: Studii culturale: . Zilele europene ale patrimoniului cultural, Ed. 1, 26 septembrie 2019, Chişinău. Chișinău, Republica Moldova: Tipografia "Primex-Com", 2019, Ediția 1, p. 13. ISBN 978-9975-3358-0-5. |
EXPORT metadate: Google Scholar Crossref CERIF DataCite Dublin Core |
Studii culturale Ediția 1, 2019 |
||||||
Simpozionul "Simpozionul naţional de studii culturale" 1, Chişinău, Moldova, 26 septembrie 2019 | ||||||
|
||||||
CZU: 902/903"634"(478) | ||||||
Pag. 13-13 | ||||||
|
||||||
Descarcă PDF | ||||||
Rezumat | ||||||
Teritoriul Republicii Moldova, prin prezența bogată a monumentelor culturii materiale și spirituale descoperite, prezintă un interes istorico-arheologic sporit. În mileniile IV-III î.Hr. spațiul pruto-nistrean a fost o regiune de interferență culturală CucuteniTripolie. Studierea arheologică a acestei zone a permis identificarea aici a unui mare număr de așezări eneolitice. Primele lucrări sistematice din microzonă au fost inițiate în anul 2005, cu participarea studenților UPS „Ion Creangă” la cercetarea așezării Horodca X de lângă satul Ulmu, raionul Ialoveni, unde au fost descoperite rămășițe de locuințe cu unele amenajări interioare. Pe parcursul anilor 2007-2012 lucrările s-au desfășurat în așezarea pluristratigrafică Horodca Mare de pe promontoriul „La Cetate”, în apropiere de satul Horodca Nouă, raionul Hâncești. Cercetările desfășurate în această stațiune au atestat descoperiri semnificative: așchii, lame, gratoare, vârfuri de săgeți, nuclee din silex, pietre prelucrate, fragmente de statuete antropomorfe feminine și masculine. Ele demonstrează continuitatea tradițiilor locale din această zonă. Învățământul istoric devine o prioritate majoră în politica educațională contemporană. Direcțiile cognitive transdisciplinare condiționează un interes permanent pentru valorile istorice timpurii, iar valorificarea patrimoniului cultural constituie o condiție fundamentală în formarea inițială a cadrelor didactice în domeniul disciplinelor istorice. Încadrarea studenților în procesul de cercetare științifică asigură formarea competențelor profesionale și valorificarea trecutului eneolitic. |
||||||
|