Valorificarea patrimoniului eneolitic din microzona Horodca Mică, Raionul Hancești
Închide
Articolul precedent
Articolul urmator
588 9
Ultima descărcare din IBN:
2023-07-07 14:03
Căutarea după subiecte
similare conform CZU
902/903"634"(478) (4)
Arheologie (940)
Preistorie. Vestigii preistorice, artefacte, antichități (2103)
SM ISO690:2012
BODAREU-CERETEU, Galina. Valorificarea patrimoniului eneolitic din microzona Horodca Mică, Raionul Hancești. In: Studii culturale: . Zilele europene ale patrimoniului cultural, Ed. 1, 26 septembrie 2019, Chişinău. Chișinău, Republica Moldova: Tipografia "Primex-Com", 2019, Ediția 1, p. 13. ISBN 978-9975-3358-0-5.
EXPORT metadate:
Google Scholar
Crossref
CERIF

DataCite
Dublin Core
Studii culturale
Ediția 1, 2019
Simpozionul "Simpozionul naţional de studii culturale"
1, Chişinău, Moldova, 26 septembrie 2019

Valorificarea patrimoniului eneolitic din microzona Horodca Mică, Raionul Hancești

CZU: 902/903"634"(478)

Pag. 13-13

Bodareu-Cereteu Galina
 
Universitatea Pedagogică de Stat „Ion Creangă“ din Chişinău
 
 
Disponibil în IBN: 10 ianuarie 2020


Rezumat

Teritoriul Republicii Moldova, prin prezența bogată a monumentelor culturii materiale și spirituale descoperite, prezintă un interes istorico-arheologic sporit. În mileniile IV-III î.Hr. spațiul pruto-nistrean a fost o regiune de interferență culturală CucuteniTripolie. Studierea arheologică a acestei zone a permis identificarea aici a unui mare număr de așezări eneolitice. Primele lucrări sistematice din microzonă au fost inițiate în anul 2005, cu participarea studenților UPS „Ion Creangă” la cercetarea așezării Horodca X de lângă satul Ulmu, raionul Ialoveni, unde au fost descoperite rămășițe de locuințe cu unele amenajări interioare. Pe parcursul anilor 2007-2012 lucrările s-au desfășurat în așezarea pluristratigrafică Horodca Mare de pe promontoriul „La Cetate”, în apropiere de satul Horodca Nouă, raionul Hâncești. Cercetările desfășurate în această stațiune au atestat descoperiri semnificative: așchii, lame, gratoare, vârfuri de săgeți, nuclee din silex, pietre prelucrate, fragmente de statuete antropomorfe feminine și masculine. Ele demonstrează continuitatea tradițiilor locale din această zonă. Învățământul istoric devine o prioritate majoră în politica educațională contemporană. Direcțiile cognitive transdisciplinare condiționează un interes permanent pentru valorile istorice timpurii, iar valorificarea patrimoniului cultural constituie o condiție fundamentală în formarea inițială a cadrelor didactice în domeniul disciplinelor istorice. Încadrarea studenților în procesul de cercetare științifică asigură formarea competențelor profesionale și valorificarea trecutului eneolitic.