Educaţia extracurriculară îşi are rolul de a extinde şi aprofunda unele teme din programa şcolară, îşi are locul bine stabilit în formarea personalităţii copiilor. Educaţia prin activităţile extracurriculare urmăreşte identificarea şi cultivarea corespondenţei optime dintre aptitudini, talente, cultivarea unui stil de viaţă civilizat, precum şi stimularea comportamentului creativ în diferite domenii. De la cea mai fragedă vârstă, copiii acumulează o serie de cunoştinţe punându-i în contact direct cu obiectele şi fenomenele din natură. Activităţile extracurriculare permit dezvoltarea unor aptitudini speciale, antrenarea elevilor în activităţi cât mai variate şi bogate în conţinut, cultivarea interesului pentru activităţi socioculturale, facilitarea integrării în mediul şcolar, oferirea de suport pentru reuşita şcolară în ansamblul ei, fructificarea talentelor personale şi corelarea aptitudinilor cu atitudinile caracteriale. Activităţile extraşcolare se desfăşoară într-un cadru informal, ce permite elevilor cu dificultăţi de afirmare în mediul şcolar să reducă nivelul anxietăţii şi să-şi maximizeze potenţialul intelectual. Activităţile extraşcolare, bine pregătite, sunt atractive la orice vârstă. Ele stârnesc interes, produc bucurie, facilitează acumularea de cunoştinţe, chiar dacă necesită un efort suplimentar. Copiilor li se dezvoltă spiritul practic, operaţional, manualitatea, dând posibilitate fiecăruia să se afirme conform naturii sale. De organizarea activităţilor extracurriculare depinde alegerea viitoarei specialităţi, depinde pregătirea cadrelor de înaltă calificare pentru economia fiecărei ţări. Cadrul didactic poate face multe pentru educarea spiritului creativ în cadrul activităţilor extracurriculare. Activitatea bazată pe principiile geometriei este un cadru optim pentru dezvoltarea capacităţii şi pentru cultivarea creativităţii, în special pentru dezvoltarea creativităţii gândirii atât în cadrul orelor de curs, cât şi în cadrul şedinţelor de cerc, contribuind la dezvoltarea gustului pentru matematică şi pentru competiţiile matematice. Principiile geometriei pot fi aplicate cu succes în organizarea activităţilor extracurriculare şi cu caracter ştiinţific. Un rol important în organizarea cursului la geometrie îl joacă teorema lui Pitagora şi teorema lui Thales. Exemplul 1. Teorema lui Pitagora are aproximativ 400 de demonstraţii. Această teoremă a fost aplicată de egipteni cu cel puțin 1000 de ani până la Pitagora. Cu elevii pot fi organizate următoarele acțiuni: ― compararea diferitelor demonstrații ale Teoremei lui Pitagora; ― efectuarea anumitor măsurări pe teren, construirea unui triunghi dreptunghic cu ajutorul unei sfoare, precum procedau vechii constructori egipteni (Fig. 1). Exemplul 2. Thales este recunoscut ca primul matematician cu adevărat şi primul căruia i se atribuie o descoperire matematică. Thales folosea geometria pentru a rezolva probleme, cum ar fi calculul înălţimii unei piramide sau distanţa de la o navă până la mal. Teorema lui Thales ne permite demonstrarea multor teoreme importante în geometrie. La activităţile extraşcolare elevii au posibilitatea să caute aplicații ale Teoremei lui Thales la demonstrarea diferitelor afirmații, așa cum sunt criteriile de asemănare a triunghiurilor, teoremele remarcabile ale lui Ceva, Steiner, Van Aubel, Gergonne, la construirea unui triunghi cu ajutorul medianelor ş.a. Teorema lui Thales permite să efectuăm pe teren diferite măsurări: înălţimea şcolii, înălţimea unui pom, felinar, stâlp ş.a. (Fig.2). Unele măsurări au fost organizate la cercurile Macrameu şi Grafica firului, conduse de către autor cu elevii din s. Abaclia, r-nul Basarabeasca. Prin tehnica origami, elevii pot demonstra că două triunghiuri sunt asemenea, dacă au toate laturile proporţionale (Fig. 3).Aceste exemple demonstrează elevilor că geometria și în general, matematica sunt legate de practica cotidiană a oamenilor, că matematica ajută la rezolvarea multor probleme practice. Astfel de activităţi asigură condiţiile unei bune conexiuni inverse, oferă cadrul unei învăţări active, stimulează interesul elevilor în pregătire, le formează abilităţi pentru rezolvarea de probleme, elimină ,,paşii” neesenţiali şi încercările ineficiente. Concluzie. Activităţile extracurriculare deţin un rol important în viaţa elevului, oferindu-i un alt mod de dobândire a informaţiilor.