Societatea modernă, care se autoevaluează a fi una civilizată, întreprinde măsuri de a soluţiona problemele cauzate de schimbările demografice şi socioeconomice, luând în considerare potenţialul personal al subiecţilor sociali. Printre aceste probleme se numără şi excluziunea socială a persoanelor în vârstă, atrăgând asupra sa o atenţia deosebită în situaţia îmbătrânirii catastrofale a omenirii, ceea ce presupune o creştere semnificativă a ponderii persoanelor vârstnice în structura societăţii. Astfel, conform datelor Biroului Naţional de Statistică, la începutul anului 2014 în Republica Moldova locuiau 559,5 mii persoane în vârstă de 60 ani şi peste, ce constituie circa 15 la sută din numărul total al populaţiei stabile. Problema excluderii individului din fluxul vieţii sociale active după criteriul de vârstă este legată, deseori, de restrângerile spaţiului său social şi ale activităţii sociale. Atare limitări au consecinţe negative atât pentru societate, cât şi pentru individ. Problema diminuării excluziunii sociale este agravată pentru societăţile în tranziţie, precum Republica Moldova, întrucât dezideratul de a corespunde unui stil de trai al ţărilor dezvoltate se confruntă cu un nivel scăzut de prosperitate materială. Ca urmare, „ajungerea la o vârstă înaintată” se desfăşoară pe fondalul diminuării nivelului de bunăstare, deprivaţiunii sociale mulditimensionale şi a excluziunii sociale pronunţate a persoanelor vârstnice. Principalul factor, care provoacă apariţia şi menţinerea excluziunii sociale a persoanelor vârstnice este problema ocupării forţei de muncă. Conform datelor statistice din anul 2012 în Republica Moldova aproximativ 18% din numărul total de pensionari sunt angajaţi. Însă în perioada crizei economice pensionarii devin cea mai vulnerabilă categorie de angajaţi – concedierile încep anume cu ei. Astfel se confruntă două tendinţe opuse, simultan existente: aspiraţia de a utiliza experienţa persoanelor în vârstă, sesizarea valorii acestei experienţe şi excluderea vârstnicilor din sistemul activităţii sociale active.