Migrația internațională a tinerilor reprezintă o problemă destul de delicată cu care se confruntă România în ultimele două decenii. Mobilitatea masivă a tinerilor a condus la dispariția de specialiști în numeroase domenii, medicină, învățământ, inginerie, economie, etc. Populația județului Botoșani a fost captată de acest fenomen, cu un ”boom” în anul 2000 și mai ales după 2002 când legile de regularizare italiene (Napoletano-Turco, Bossi Fini) și chiar spaniole au devenit mai permisive pentru imigranți. Efectul acestui ”exod de creiere” din județul nostru, se datorează în primul rând lipsei de oportunități a tinerilor, a sărăciei, stării socio-economice precare, a lipsei locurilor de muncă, (județul Botoșani fiind printre primele județe din țară cu o pondere foarte ridicată a șomajului). Dacă efectele sunt pozitive pe termen scurt prin cadrul remitențelor, pe termen lung situația poate deveni catastrofală mai ales din punct de vedere socio-demografic, (mediul rural fiind afectat de o îmbătrânire și o depopulare ridicată). Din altă perspectivă, migrația tinerilor poate fi văzută ca oportunitate sau ca o resursă, de care județul Botoșani trebuie să beneficieze și să creeze condiții optime de desfășurare, pentru o relansare economică mult dorită.