Aspecte histochimice și genetico-moleculare ale interacțiunii gazdă-parazit
Închide
Articolul precedent
Articolul urmator
544 5
Ultima descărcare din IBN:
2023-11-22 14:04
SM ISO690:2012
TABĂRĂ, Olesea. Aspecte histochimice și genetico-moleculare ale interacțiunii gazdă-parazit. In: Tendinţe contemporane ale dezvoltării ştiinţei: viziuni ale tinerilor cercetători, Ed. 4, 10 martie 2015, Chișinău. Chișinău, Republica Moldova: Universitatea Academiei de Ştiinţe a Moldovei, 2015, Ediția 4, p. 91.
EXPORT metadate:
Google Scholar
Crossref
CERIF

DataCite
Dublin Core
Tendinţe contemporane ale dezvoltării ştiinţei: viziuni ale tinerilor cercetători
Ediția 4, 2015
Conferința "Tendinţe contemporane ale dezvoltării ştiinţei: viziuni ale tinerilor cercetători"
4, Chișinău, Moldova, 10 martie 2015

Aspecte histochimice și genetico-moleculare ale interacțiunii gazdă-parazit


Pag. 91-91

Tabără Olesea
 
Universitatea Academiei de Ştiinţe a Moldovei
 
 
Disponibil în IBN: 15 februarie 2019



Teza

Plantele pot dezvolta mecanisme de rezistență durabile, sistemice și active la un spectru larg de factori biotici și abiotici. Răspunsul plantei la stres este un proces foarte complex, implicând coordonarea regulată a mii de gene din diferite procese metabolice ale celulei, ce duc la reorganizarea structurilor celulare și modificarea fluxurilor de substanțe metabolice. Studiile anterioare au abordat ideea existenței unui ciclu adaptativ general de răspuns la stres generat de diferiți factorii biotici, întrucât în majoritatea cazurilor se activează unele și aceleași gene și proteine, cum ar fi proteinele PR (pathogen-related), enzimele de sinteză a fitoalexinelor și enzime implicate în îngroșarea peretelui celular – prima barieră împotriva patogenilor etc. În cazul patosistemului H. annus – O. cumana, la nivelul rădăcinilor plantei-gazdă au loc modificări esențiale determinate de formarea haustoriilor. Astfel, peretele celular al gazdei acumulează lignină și caloză. Caloza reprezintă un polizaharid care este produs la acțiunea factorilor biotici și mecanici. Lignina umple spațiile libere dinte componenții principali ai peretelui celular și reduce pierderile de apă. Cu ajutorul sistemelor bioinformatice au fost elaborate rețele de gene implicate în căile de biosinteză a metaboliților secundari. Studierea expresiei genelor corelată cu analizele histochimice va permite elucidarea mecanismelor de răspuns activ în acest patosistem. Cercetările histochimice a rădăcinilor de floarea-soarelui infectate artifical cu Orobanche, permit evidențierea calozei și ligninei în dinamică temporală. Cu ajutorul tehnicilor de biologie moleculară va fi studiată expresia a 4 gene implicate în sinteza calozei și 5 gene ale căii metabolice ale ligninei. Cercetările vor include trei hibrizi rezistenți și trei sensibili la atacul patogenului în dinamică temporală la trei nivele de răspuns defensiv: faza imediată de apărare, faza activă de apărare și faza de stabilizare și acomodare a plantei-gazdă infectată cu Orobanche. Elucidarea acestor mecanisme va permite transpunerea la alte sisteme gazdă-parazit și va facilita ameliorarea rezistenței plantelor de cultură.