Astăzi are loc trecerea de la societatea construita pe valori religioase tradiționale la cea modernă care este accentuată de schimbari importante in viata religioasă. Modernizarea, ca fenomen global, este considerată principala cauză pentru desacralizarea societății contemporane, manifestată prin pierderea, privatizarea si marginalizarea sentimentului religios și trecerea dinspre o lume subordonată credințelor și practicilor religioase către o lume caracterizată prin transformări religioase profunde și diverse. Această „mutație religioasă a societății” a ajuns sa fie cunoscută la inceputul secolului al XX-lea, sub numele de „teză a secularizării”. In așa fel că cele mai multe cercetări globale privind schimbările religioase s-au concentrat asupra procesului de secularizare, proces prin care se observă o scădere a rolului instituțiilor religioase in sfera vieții publice și o accentuare a proceselor generale de individualizare, raționalizare si diferențiere funcțională. In timp ce conservarea influențează autoritatea religioasă și religiozitatea unui popor care se măsoară prin gradul de frecventare a bisericii și cel de practicare a rugăciunii; inovația religioasă implică o schimbare in practica și convingerile religioase ale unei comunități, fiind asociată de multe ori cu progresul religios (de ex., Mișcarea New Age). Relația dintre religie și celelalte componente ale vieții sociale din țările ex-comuniste au avut o traiectorie diferită față de cele care nu au fost sub conducerea unui regim totalitar. Deoarece regimul comunist a incercat să elimine religia din societate, secularizarea in acest spațiu nu se datorează exclusiv modernitătii, dar și altor factori precum: gradul de modernizare, represiunea politică, apartenența religioasă si apropierea de ideile naționale.