Articolul precedent |
Articolul urmator |
661 20 |
Ultima descărcare din IBN: 2023-11-29 12:10 |
SM ISO690:2012 MIRON, Marina. Cercetare interdisciplinară a locuinţelor tradiţionale (studiul etnografic). In: Patrimoniul cultural: cercetare, valorificare, promovare, Ed. 10, 30-31 mai 2018, Chișinău. Chișinău: Institutul Patrimoniului Cultural, 2018, Ediția 10, pp. 121-122. ISBN 978-9975-84-063-7. |
EXPORT metadate: Google Scholar Crossref CERIF DataCite Dublin Core |
Patrimoniul cultural: cercetare, valorificare, promovare Ediția 10, 2018 |
||||||
Conferința "Patrimoniul cultural: cercetare, valorificare, promovare" 10, Chișinău, Moldova, 30-31 mai 2018 | ||||||
|
||||||
Pag. 121-122 | ||||||
|
||||||
Descarcă PDF | ||||||
Teza |
||||||
Locuinţa e o componentă centrală in cultura tradiţională. Majoritatea cercetătorilor arhitecturii vernaculare şi-au indreptat atenţia cu precădere asupra planurilor de construcţie şi a materialelor, oprindu-se mai puţin asupra aspectelor spirituale ale locuinţei. In cercetarea noastră insistăm pe poziţia necesităţii cercetării caselor şi din acest punct de vedere. Cercetătorii in diferite perioade s-au bazat pe diverse curente ştiinţifice. Difuzionismul, care a devenit un curent ştiinţific important pentru studierea aşezărilor şi locuinţelor tradiţionale, a contrapus conceptului evoluţionist (dezvoltarea autonomă a unor fenomene culturale) ideea definitivităţii geografice (cercetări antropogeografice). Acest curent ştiinţific s-a dezvoltat puternic in Bulgaria. Dintre antropogeografii ruşi ai sec. al XIX-lea sunt P. Keppen şi L. Berg, care scriu despre Basarabia, inclusiv despre coloniştii bulgari. Teoria structuralismului a lui Cl. Levi-Strauss a stat la baza argumentărilor ştiinţifice ale cercetărilor locuinţelor tradiţionale efectuate de etnologul contemporan rus A. Baiburin. Acesta dezvotă in primul rand ideea că stăpanirea sau „domesticirea” spaţiului şi timpului – „aceasta este, mai presus de toate, o problemă semiotică”. In perioada interbelică, şcoala sociologică de la Bucureşti a avut un rol esenţial in cercetarea satului tradiţional. In cadrul cercetării noastre, un model de stu diere a mediului rural este a lui lui Romulus Vuia, care intregeşte criteriile de stabilire a tipurilor de aşezări rurale cu diverşi factori. Adeptul antropologiei interpretative Cl. Geertz, in contextul cercetărilor culturilor tradiţionale, inclusiv a locuinţei ca părţii integre a acesteia a insistat pe poziţia importanţei majore a cercetărilor de teren. La baza studiului bibliografic al analizei noastre ştiinţifice stau lucrările de specialitate, pe care le-am consultat, din diverse ştiinţe: istorie, antropologie, etnologie, sociologie etc. |
DataCite XML Export
<?xml version='1.0' encoding='utf-8'?> <resource xmlns:xsi='http://www.w3.org/2001/XMLSchema-instance' xmlns='http://datacite.org/schema/kernel-3' xsi:schemaLocation='http://datacite.org/schema/kernel-3 http://schema.datacite.org/meta/kernel-3/metadata.xsd'> <creators> <creator> <creatorName>Miron, M.</creatorName> <affiliation>Centrul de Informare și Promovare în Domeniul Turismului din RM, Moldova, Republica</affiliation> </creator> </creators> <titles> <title xml:lang='ro'>Cercetare interdisciplinară a locuinţelor tradiţionale (studiul etnografic)</title> </titles> <publisher>Instrumentul Bibliometric National</publisher> <publicationYear>2018</publicationYear> <relatedIdentifier relatedIdentifierType='ISBN' relationType='IsPartOf'>978-9975-84-063-7</relatedIdentifier> <dates> <date dateType='Issued'>2018</date> </dates> <resourceType resourceTypeGeneral='Text'>Conference Paper</resourceType> <formats> <format>application/pdf</format> </formats> </resource>