Talismanele in obiceiurile de familie la bulgarii din Moldova
Închide
Articolul precedent
Articolul urmator
995 6
Ultima descărcare din IBN:
2021-05-21 13:57
Căutarea după subiecte
similare conform CZU
398.3(=163.2)(478) (4)
Folclor propriu-zis (726)
SM ISO690:2012
BANCOVA, Emilia. Talismanele in obiceiurile de familie la bulgarii din Moldova. In: Patrimoniul cultural: cercetare, valorificare, promovare, Ed. 9, 30-31 mai 2017, Chișinău. Chișinău, Republica Moldova: "Notograf Prim" SRL, 2017, Ediția 9, p. 62. ISBN 978-9975-84-030-9.
EXPORT metadate:
Google Scholar
Crossref
CERIF

DataCite
Dublin Core
Patrimoniul cultural: cercetare, valorificare, promovare
Ediția 9, 2017
Conferința "Patrimoniul cultural: cercetare, valorificare, promovare"
9, Chișinău, Moldova, 30-31 mai 2017

Talismanele in obiceiurile de familie la bulgarii din Moldova

CZU: 398.3(=163.2)(478)

Pag. 62-62

Bancova Emilia
 
Institutul Patrimoniului Cultural al AŞM
 
 
Disponibil în IBN: 28 februarie 2018



Teza

In obiceiurile de familie ale bulgarilor din Moldova, pană in zilele noastre se utilizează diferite talismane protectoare, scopul cărora este de a alunga spiritele rele ce influiențează bunăstarea și sănătatea oamenilor. Putere apotropaică o poate avea painea de ritual „martenița”, „survacnița”, florile pentru moașe „za babata”, obiecte din gospodărie, precum este fuiorul, toporul, mătura, vătraiul ș. a., cărora in credința populară le-au fost atribuite semnificații magice și funcții rituale. De cele mai dese ori, rolul de amuletă o constituia un șnur răsucit in două fire, alb și roșu. Din ele erau confecționate „martenichki”, ce erau legate nou-născuților și lăuzei, la incheietura mainii. Se credea că culoarea roșie este aducătoare de sănătate, putere de viață, iar culoarea albă era simbolul purității gandurilor, trupului și sufletului. Deochiul era evitat prin coaserea la căciulița nou-născutului a unei mărgeluțe albastre și a unei cruciulițe, astfel se proteja pruncul de forțele malefice. Firele roșii erau cusute pe cămășuța imbrăcată direct pe piele, care, de regulă, era cămașa de botez. Pe larg se utilizau usturoiul și ceapa. Printre practicile apotropaice la bulgarii din Moldova s-a păstrat așa-zisa „muska”. Aceasta este un fel de punguță, sub formă de triunghi, in care se puneau semințele plantelor rituale sau foi de hartie pe care erau scrise texte de rugăciuni și numele purtătorului, căruia era dedicată această „muska”.