Conţinutul numărului revistei |
Articolul precedent |
Articolul urmator |
875 15 |
Ultima descărcare din IBN: 2023-09-07 18:50 |
Căutarea după subiecte similare conform CZU |
725.182.03:929 (1) |
Arhitectură (635) |
Biografii și studii înrudite (486) |
SM ISO690:2012 ŞLAPAC, Mariana. François Paul Sainte de Wollant, constructor de fortificaţii. In: Arta , 2015, nr. 1(AV), pp. 36-45. ISSN 2345-1181. |
EXPORT metadate: Google Scholar Crossref CERIF DataCite Dublin Core |
Arta | |||||||
Numărul 1(AV) / 2015 / ISSN 2345-1181 /ISSNe 2537-6136 | |||||||
|
|||||||
CZU: 725.182.03:929 | |||||||
Pag. 36-45 | |||||||
|
|||||||
Descarcă PDF | |||||||
Rezumat | |||||||
François Paul Sainte de Wollant (Frantz Pavlovitch de Wolant, De-Wollant, Dewollant) s-a afirmat la sfârşitul secolului al XVIII-lea – începutul secolului al XIX-lea ca arhitect, urbanist, hidrotehnician şi om de stat al Imperiului Rus, dar şi ca un remarcabil constructor de cetăţi. El a întocmit planuri topografice ale fortificaţiilor bastionate de la Palanca şi Hotin, concepute în spiritul amenajărilor defensive otomane, cu bastioane poligonale masive de tip burç, în care parapetele de pământ erau înlocuite cu gabioane. Un alt document grafic semnat de inginerul F. de Wollant în Moldova este planul topografic al cetăţii Bender şi al satului Parcanii Noi. Fortificaţia bastionată situată pe malul râului Nistru utilizează parţial prima manieră de fortificare a renumitului inginer francez Sébastien Le Prestre de Vauban, dar existând şi anumite similitudini cu şcoala austriacă. Expediţiile în zona pontică şi cea nistreană, în Crimeea şi pe litoralul Mării Azov s-au finalizat cu edificarea cetăţilor bastionate de la Tiraspol, Ovidiopol (Hacider), Odesa (Hacibey), Sevastopol, de pe peninsula Taman ş.a. Astfel, fortificaţia Tiraspolului, numită Cetatea Nouă sau Cetatea de Mijloc, a fost edificată în 1793–1795. Bastioanele goale înzestrate cu depozite de pulbere, unghiul drept format de flancurile bastioanelor şi curtine, precum şi multiplicarea contragardelor „cu cleşti” – toate acestea amintesc de fortăreţele olandeze din secolul al XVIII-lea, în special de maniera de fortificare a inginerului flamand Georges-Prosper de Verboom. Traseul frânt în exterior al curtinelor pare a fi o reminiscenţă a manierei inginerului olandez Menno Van Coehoorn. Fortul de la Ovidiopol dispunea de un contur tenaliat şi amintea avanposturile construite în zona de frontieră a Imperiului Rus la sfârşitul secolului al XVIII-lea. Cetatea Mare de la Odesa îmbina traseul tenaliat cu cel bastionat „clasic” şi avea curtine frânte spre exterior, caracteristice fortificaţiilor bastionate olandeze. Prezintă interes concepţia inginerului referitoare la amplasarea liniilor eşalonate de apărare în partea de vest a Imperiului Rus – trei centuri distincte de piese defensive рuternice suplimentate cu un sistem bine gândit de forturi-avanposturi şi pieţe de arme. |
|||||||
Cuvinte-cheie François Paul Sainte de Wollant, fortificaţii permanente, arhitectura de apărare bastionată, construcţii defensive de şcoală olandeză, cetăţi bastionate |
|||||||
|