Conţinutul numărului revistei |
Articolul precedent |
Articolul urmator |
1098 15 |
Ultima descărcare din IBN: 2021-07-06 17:44 |
SM ISO690:2012 MANOLE, Aurel. Epigoni ai tehnicii encaustice. In: Anuar ştiinţific: muzică, teatru, arte plastice, 2013, nr. 2(19), pp. 90-93. ISSN 1857-2251. |
EXPORT metadate: Google Scholar Crossref CERIF DataCite Dublin Core |
Anuar ştiinţific: muzică, teatru, arte plastice | ||||||
Numărul 2(19) / 2013 / ISSN 1857-2251 | ||||||
|
||||||
Pag. 90-93 | ||||||
|
||||||
Descarcă PDF | ||||||
Rezumat | ||||||
Encaustica — încercări târzii de regăsire, ne precizează: „punctul de vedere al scriitorului este acela că encaustica este mai
veche şi că picturile în encaustică ale lui Polygnot, Nicanor şi Arcesilas din Parium sunt anterioare celor citate; de asemenea se
poate ca Lysip să fi cunoscut encaustica întrucât scria pe tablourile pe care le picta la Egina; „Arse de Lysip“; din aceeaşi relatare rezultă că a pictat în acest fel, dar a şi dat lecţii şi că Pausias din Sicyon s-ar fi distins, fiind primul care a pictat portrete şi scene în această tehnică. Existau procedee distincte de folosire a encausticii, procese depinzând în bună parte de scopul în care se executa pictura sau colorarea ( când encaustica este destinată să protejeze pereţii navelor). Encaustica: Procedeu tehnic antic în care pigmenţii sunt aglutinaţi cu ceară şi alte ingrediente (răşini, uleiuri, gume) materialul de bază fiind ceara punică, ceara asigurând culorilor calităţi neobişnuite. |
||||||
Cuvinte-cheie tehnică, encaustică, tempera, amestec de ceară, pictură murală. |
||||||
|