Conţinutul numărului revistei |
Articolul precedent |
Articolul urmator |
889 3 |
Ultima descărcare din IBN: 2024-01-23 18:29 |
SM ISO690:2012 GUŢU, Vasile. Funcţiile principale ale întrebărilor în discursul argumentativ
. In: Anuar Ştiinţific al Institutului de Relaţii Internaţionale, 2012, nr. 10, pp. 61-69. ISSN 1857-1840. |
EXPORT metadate: Google Scholar Crossref CERIF DataCite Dublin Core |
Anuar Ştiinţific al Institutului de Relaţii Internaţionale | ||||||
Numărul 10 / 2012 / ISSN 1857-1840 | ||||||
|
||||||
Pag. 61-69 | ||||||
|
||||||
Descarcă PDF | ||||||
Rezumat | ||||||
În articolul expus mai jos se evidenţiază funcţiile pe care le poate îndeplini o întrebare în procesul unei argumentări. Întrebarea prin diferitele sale ipostaze dinamizează dialogul
argumentativ şi este benefic atît pentru argumentator, cît şi pentru recipient. Atenţiei creditorului se propun următoarele funcţii; cognitivă, comunicativă, tactică, decizională, completivă, explicativă şi problematologică. Se utilizează aceste funcţii aparte sau luate în ansamblu în funcţie de situaţie, de domeniu de interesele ce le promovează subiectul. Apelînd la aceste funcţii locutorul poate să le aplice într-adevăr pentru soluţionarea şi precizarea anumitor momente neclare şi confuze în procesul dialogului, dar poate fi tentat să le aplice pentru a-şi promova nişte interese meschine, de grup, avantajoase pentru el şi dezavantajoase pentru recipient. Sînt analizate pentru a fi implementate în continuare, în discuţii, în dezbaterile la orice nivel, politice, parlamentare, diplomatice. Scopul principal este de a le cunoaşte de a le utiliza pentru facilitarea soluţionării
conflictelor de opinii, dar şi pentru a ne proteja de cei care le folosesc împotriva noastră. |
||||||
Cuvinte-cheie întrebare, răspuns, dialog, dialog om-natură, om-om |
||||||
|