Considerații cu privire la valorificarea patrimoniului memorial în Basarabia
Închide
Articolul precedent
Articolul urmator
39 1
Ultima descărcare din IBN:
2024-05-20 15:39
SM ISO690:2012
PLOŞNIŢĂ, Elena. Considerații cu privire la valorificarea patrimoniului memorial în Basarabia. In: Patrimoniul cultural de ieri – implicaţii în dezvoltarea societăţii durabile de mâine, Ed. 8, 8-9 februarie 2024, Chişinău. Iași – Chișinău-Lviv: 2024, Ediția 9, p. 247. ISSN 2558 – 894X.
EXPORT metadate:
Google Scholar
Crossref
CERIF

DataCite
Dublin Core
Patrimoniul cultural de ieri – implicaţii în dezvoltarea societăţii durabile de mâine
Ediția 9, 2024
Conferința "Yesterday’s cultural heritage – contribution to the development of tomorrow’s sustainable society"
8, Chişinău, Moldova, 8-9 februarie 2024

Considerații cu privire la valorificarea patrimoniului memorial în Basarabia

Considerations for the development of the memorial heritage of Bessarabia


Pag. 247-247

Ploşniţă Elena
 
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei
 
 
Disponibil în IBN: 17 mai 2024


Rezumat

Moștenirea memorială este parte componentă a patrimoniului cultural național și este, probabil, partea cea mai semnificativă și reprezentativă. Pentru că patrimoniul me-morial înseamnă istorie locală și națională, înseamnă simboluri naționale, personalități care întruchipează aspirațiile de neam, vârfurile unei societăți, înseamnă case și clădiri legate de anumite personalități sau evenimente. Pentru că patrimoniul memorial glorifică anumite personalități sau evenimente ca o recunoaștere la înfăptuirea sau influențarea mersului istoriei, științei, culturii, artei etc. Și în toate timpurile oamenii au simțit nece-sitatea de a păstra memoria celor care s-au manifestat în anumite situații și domenii, s-au remarcat prin fapte și acțiuni concrete. În epoca modernă în Basarabia au fost înregistrate primele idei și realizări cu privire la valorificarea patrimoniului memorial. Au fost prac-ticate anumite căi și modalități de eternizare a memoriei unor personalități, eroi și eveni-mente. Astfel, au fost ridicate monumente în diverse localități consacrate țarilor ruși, oa-menilor de cultură din Imperiul Rus, unor comandanți de armată rusă etc. A fost lansată ideea și concepția creării unui muzeu istorico-militar consacrat istoriei războaielor ruso-turce cu o secție memorială. Dar nu a fost eternizată nici o personalitate din istoria sau cultura Basarabiei. Au fost organizate secții de istorie memorială la Muzeul Zemstvei și la Muzeul Comisiei Arhivelor. În 1914, odată cu începutul Primului Război Mondial a început o mișcare care avea drept scop înveșnicirea memoriei celor căzuți pe fronturile războiului. Acest proces a continuat și în perioada interbelică prin Cultul eroilor. Au fost create cimitire separate pentru eroii războiului, au fost ridicate biserici în memoria răz-boiului și a eroilor, au fost înălțate monumente, au fost instalate plăci comemorative, au fost create micromuzee etc. A fost legiferată ideea muzeului memorial. Căile de repre-zentare memorialistică sunt diverse. Dar o atenție aparte merită reflecția muzeografică, reprezentarea muzeală a patrimoniului memorial – cum au apărut primele idei de păstrare a patrimoniului memorial și cum acest patrimoniu a fost instituționalizat sau muzeificat și care a fost rolul societății, inclusiv al femeilor în acest proces.