Articolul precedent |
Articolul urmator |
152 5 |
Ultima descărcare din IBN: 2024-05-27 11:36 |
SM ISO690:2012 TRINCHINET, Doina, NECULA, Maria, REVENCO, Ninel. Sindromul febril prelungit la copil – experiența la nivel de centru de nivel terțiar. In: Cercetarea în biomedicină și sănătate: calitate, excelență și performanță, Ed. 1, 18-20 octombrie 2023, Chişinău. Chișinău, Republica Moldova: 2023, p. 587. ISSN 2345-1476. |
EXPORT metadate: Google Scholar Crossref CERIF DataCite Dublin Core |
Cercetarea în biomedicină și sănătate: calitate, excelență și performanță 2023 | ||||||
Conferința "Cercetarea în biomedicină și sănătate: calitate, excelență și performanță" 1, Chişinău, Moldova, 18-20 octombrie 2023 | ||||||
|
||||||
Pag. 587-587 | ||||||
|
||||||
Descarcă PDF | ||||||
Rezumat | ||||||
Introducere. Febra de origine necunoscută (FUO) la copii rămâne dificil de diagnosticat. Sindromul febril prelungit are multiple etiologii și stabilirea diagnosticului poate necesita corelarea simptomelor asociate la care se asociază alte investigații suplimentar. Scopul studiului. Determinarea profilului clinico-etiologic și rolul procedurilor clinice în stabilirea diagnosticului. Material și metode. Analiza retrospectivă a fișelor de observație a copiilor spitalizați în cadrul Institutului Mamei și Copilului, secția Reumatologie pediatrică, pe parcursul anului 2022. Criterii de includere: copii cu vârsta <18 ani, atât fete, cât și băieți. Analiza statistică a datelor pacienților a inclus: sexul, vârsta, vârsta medie la debut, durata sindromului febril prelungit, infecțiile suportate, manifestările clinice, rezultatele analizelor de laborator. Rezultate. În cadrul studiului au fost incluși 23 copii, 11 băieți și 12 fete, vârsta medie 9,5 ani. Durata maximă a sindromului febril a fost de 6 luni la 1copil, durata minimă – 1 lună la 16 copii din lotul de studiu. A prevalat recurența infecțiilor virale cu media de 3,5%, față de infecțiile bacteriene cu 2,4%. 2/3 au suportat infecția cu virusul EBV 65%, și infecția cu virusul SARS-COV-2 – 95%. Dintre manifestările clinice la 3 copii a fost prezent fenomenul Raynaud, 10 copii au suportat artrită, slăbiciune musculară 15 copii, convulsii 3 copii. Reactanții de fază acută: VSH >15 mm/h la 16 copii, PCR elevat la 5 copii. Urocultura pozitivă la 2 copii. Agentul microbian detectat în examinarea frotiului nazo-faringian a fost Str. viridans în 68%. Concluzii. Revizuirea sistematică a informațiilor epidemiologice, istoricul medical, examenul fizic, analiza de laborator și procedurile invazive corespunzătoare oferă date adecvate pentru a identifica cele mai frecvente cauze ale sindromului febril prelungit la copii. În scopul stabilirii diagnosticului corect și a tacticii de tratament este necesară o abordare multidisciplinară cu evaluare în dinamică. |
||||||
Cuvinte-cheie febril, dificultăți de diagnostic, copil., febrile syndrome, diagnostic difficulties, child. |
||||||
|