Articolul precedent |
Articolul urmator |
123 2 |
Ultima descărcare din IBN: 2024-03-17 23:28 |
SM ISO690:2012 BERNIC, Vladimir, TAPU, Livia, ANTON, Ilie, BUCATA (GURGHIȘ), Elena, MACARI, Doina, FERDOHLEB, Alina. Managementul preparării probelor din ape reziduale - intervenție strategică de prevenire a diseminării antibioticorezistenței. In: Cercetarea în biomedicină și sănătate: calitate, excelență și performanță, Ed. 1, 18-20 octombrie 2023, Chişinău. Chișinău, Republica Moldova: 2023, p. 119. ISSN 2345-1476. |
EXPORT metadate: Google Scholar Crossref CERIF DataCite Dublin Core |
Cercetarea în biomedicină și sănătate: calitate, excelență și performanță 2023 | |||||||
Conferința "Cercetarea în biomedicină și sănătate: calitate, excelență și performanță" 1, Chişinău, Moldova, 18-20 octombrie 2023 | |||||||
|
|||||||
Pag. 119-119 | |||||||
|
|||||||
Descarcă PDF | |||||||
Rezumat | |||||||
Introducere. Zona Umedă Construită (ZUC) Orhei, la moment,prezintă cel mai mare sistem complex din Europa detratare a apelor reziduale. ZUC Orhei deservește aproximativ26000 de locuitori, câteva instituții economice, publice,inclusiv medico-sanitare. Mărimea și capacitatea ZUC Orhei,necesită un management particular, în evaluarea calitățiitratării apelor reziduale din punct de vedere microbiologic.Scopul lucrării constă în prezentarea metodologiei prelevăriiși pregătirii probelor de ape reziduale pentru analizemoleculare în vederea eficientizării procesului de tratare aapelor reziduale din ZUC, ca strategie de intervenție pentrua preveni diseminarea rezistenței la antibiotice (RAM) înapele de suprafață. Material și metode. Lucrarea se bazeazăpe protocolul de prelevare a apelor reziduale, elaborat încadrul proiectului PhageLand. Au fost descrise modalitateade prelevare și manipulare a probelor pentru analize moleculare(metagenomică). Rezultate. Punctele de colectare aprobelor au fost selectate urmând procesul tehnologic: apăreziduală brută; 4 puncte de pe liniile platformei de stuf filtrant(RBF); 4 puncte de pe liniile platformei cu flux vertical(VF) și produsul final. Probele au fost colectate folosindsticle sterile din borosilicat de 1l. Odată ajunse în laborator,un volum de apă (250ml pentru efluenți și 50ml pentru apăreziduală brută) a fost filtrat prin membrane cu ∅ porilorde 0,2 μm folosind un dispozitiv de filtrare la vid (3 filtre/probă). Filtrele au fost introduse în tuburi Eppendorf sterilede 2 ml și depozitate la (–20ºC) până la livrarea cătreUniversitatea din Varșovia pentru extracția ADN și analizametagenomică. Concluzii. Metodologia prezentată a permisrealizarea unei caracterizări a comunităților bacteriene, resistomuluicu scopul eficientizării procesului de tratare aapelor reziduale din ZUC Orhei. |
|||||||
Cuvinte-cheie ape reziduale, Zonă Umedă Construită, PhageLand, antibioticorezistență, Ape Reziduale, Zonă Umedă Construită, PhageLand, antibioticorezistență |
|||||||
|