Imaginea lui Ion Creangă în viziunea regizorului Vlad Druc
Închide
Articolul precedent
Articolul urmator
176 0
Căutarea după subiecte
similare conform CZU
821.135.1.09+791.44.071.1 (1)
Literatură romanică balcanică (Literatură română) (2100)
Divertisment. Jocuri. Sport (1702)
SM ISO690:2012
TIPA, Violeta. Imaginea lui Ion Creangă în viziunea regizorului Vlad Druc. In: Studii culturale: . Zilele Europene ale Patrimoniului, Ed. 5, 26 septembrie 2023, Chişinău. Chişinău: Institutul Patrimoniului Cultural, 2023, Ediţia 5, p. 42. ISBN 978-9975-84-196-2.
EXPORT metadate:
Google Scholar
Crossref
CERIF

DataCite
Dublin Core
Studii culturale
Ediţia 5, 2023
Simpozionul "Simpozionul naţional de studii culturale: dedicat Zilelor Europene ale Patrimoniului"
5, Chişinău, Moldova, 26 septembrie 2023

Imaginea lui Ion Creangă în viziunea regizorului Vlad Druc

CZU: 821.135.1.09+791.44.071.1

Pag. 42-42

Tipa Violeta
 
Institutul Patrimoniului Cultural
 
 
Disponibil în IBN: 22 noiembrie 2023


Rezumat

Viața și activitatea marelui nostru scriitor clasic Ion Creangă a fost abordată nu doar de literați și filosofi ai culturii. Creația sa a suscitat interesul artiștilor plastici, care i-au ilustrat opera, dar și al cineaștilor, care au încercat să-i reconstituie drumul vieții și al creației. Numai în cadrul studioului „Moldova-film” au fost realizate trei documentare dedicate acestei personalități: Ion Creangă (1973), scenariu Anatol Codru, regie Vlad Druc, Ion Creangă (1974), film didactic - scenariu Alexei Palii, regia Gheorghe Prodan și lungmetrajul Ion Creangă (1997, scenariu şi regie Anatol Codru). Vom analiza scurtmetrajul Ion Creangă în regia lui Vlad Druc, care își propune un excurs prin creația scriitorului. În calitate de material ilustrativ regizorului îi va servi nu doar imaginile (fotografii, documente ale timpului) ce atestă date și fapte concrete din activitatea scriitorului, ci va argumenta viziunea proprie asupra vieții cu ilustrații ale maeștrilor plastici, secvențe din filme de ficțiune. Regizorul îl plasează pe Creangă în același concept filosofic / artistic al plasticienilor naivi, presupunând că și Creangă apelează la spiritualitatea ideatică populară, neavând studii speciale. Astfel, înserând printre imaginile satului, oamenilor în activități, a ilustrațiilor la povești și picturile artiștilor naivi Ivan Generalić, Mijo Kovačić și alții. Pregenericul filmului ne aduce pe Aleea Clasicilor din Chișinău, unde se află unica sculptură a marelui scriitor - bustul lui Ion Creangă, creat din granit roșu de către sculptorul Lev Averbuh. Regizorul se axează pe câteva puncte de reper pentru scurtmetrajul său. Primul are ca motto cuvintele scriitorului din Amintiri din copilărie: „Hai, mai bine despre copilărie să vorbim, căci ea singură este veselă și nevinovată...”, următorul este „Secretul lui Creangă” și „Acordul final”. Ca un laitmotiv al întregului film avem viscolul în miez de iarnă, viscol ce vine odată cu frumoasele sărbători de iarnă, cu tradițiile sale milenare. Căci, anume în ajunul Crăciunului își încetează viața pe pământ vestitul povestitor din Humulești, în versuri de colind și clinchete de zurgălăi, în cântece de Crăciun... Astfel, prin filmul Ion Creangă regizorul Vlad Druc își exprimă viziunea sa poetică asupra vieții și operei marelui scriitor Ion Creangă.