După 1989 numărul partidelor politice în România s-a majorat considerabil. Articolul interoghează motivațiile asocierii politice în România și efectele acestui fenomen. Utilizând modelul individualismului metodologic, studiul analizează condițiile juridice, premisele sociale ale formării partidelor, fundamentele ideologice și afirmarea ulterioară constituirii ca partid politic. Sunt surprinse caracteristicile comune și specifice ale partidelor și puterea convențională a acestora, exprimată prin dimensiune, resurse, legitimitate și implicare electorală. Structura socială, diversitatea și oferta programatică a partidelor existente, populismul radical, sistemul electoral și mobilizarea electorală de scurtă durată sunt principalele variabile care explică dinamica partidelor politice în România. Exceptând partidele rezultate din scindări ca subtipuri de partide politice noi, angajamentul față de normele și procesele democratice și explorarea potențialului electoral al noilor partide este limitat.

After 1989 the number of political parties in Romania increased considerably. The article questions the motivations for political association in Romania and the effects of this phenomenon. Using the framework of social construction, the study analyses the legal conditions, the social premises of party formation, the ideological foundations and the subsequent affirmation of the party as a political party. The common and specific characteristics of parties and their conventional power, expressed in terms of size, resources, legitimacy and electoral involvement, are captured. The social structure, diversity and programmatic offer of existing parties, radical populism, electoral system and short-term electoral mobilization are the main variables explaining the dynamics of political parties in Romania. Apart from parties resulting from splits as subtypes of new political parties, the commitment to democratic norms and processes and the exploration of the electoral potential of new parties is limited.