Conţinutul numărului revistei |
Articolul precedent |
Articolul urmator |
190 1 |
Ultima descărcare din IBN: 2023-11-13 21:29 |
Căutarea după subiecte similare conform CZU |
902/903.23(498) (8) |
Preistorie. Vestigii preistorice, artefacte, antichități (254) |
SM ISO690:2012 KOVACS, Adela. Unelte din cultura Cucuteni: polonicele din lut între utilitate practică și simbol. In: Revista de Arheologie, Antropologie și Studii Interdisciplinare (RAASI), 2022, nr. 4, pp. 39-65. ISSN 2587-3768. |
EXPORT metadate: Google Scholar Crossref CERIF DataCite Dublin Core |
Revista de Arheologie, Antropologie și Studii Interdisciplinare (RAASI) | ||||||
Numărul 4 / 2022 / ISSN 2587-3768 /ISSNe 2587-3776 | ||||||
|
||||||
CZU: 902/903.23(498) | ||||||
Pag. 39-65 | ||||||
|
||||||
Descarcă PDF | ||||||
Rezumat | ||||||
Polonicul este definit în dicționarele lingvistice ca reprezentând o unealtă de bucătărie, în formă de lingură mare, având găvanul adânc și coada lungă, folosită pentru a scoate mâncarea lichidă din oală și a o turna în farfurie. Sunt considerate polonice piesele cu căușul semisferic, adânc, cu diametrul mai mare de 5 cm, având cozile mai lungi de 10 cm. Piesele care se încadrează sub aceste limite dimensionale au fost considerate linguri. Trebuie remarcat în primul rând faptul că artefactele de acest tip, întregi, sunt destul de rare, deseori fiind descoperite cozi de polonic sau fragmente de cupe. Recipientele atașate sunt de cele mai multe ori semisferice, cu sau fără umăr profilat. Numeroasele exemplare descoperite în arealul culturii Cucuteni ne-au determinat să acordăm atenție acestui tip de artefact, punând accentul asupra polonicelor aflate în colecțiile Muzeului Județean Botoșani. De-a lungul timpului s-au acumulat piese care nu au fost publicate în trecut și care merită discutate prin prisma utilității acestora, dar și a caracteristicilor morfologice. Din întregul lot de piese încadrabile la categoria polonice, aflat în colecțiile Muzeului Județean Botoșani, am ales 20 de artefacte care să ilustreze cât mai fidel caracteristicile generale ale acestor ustensile. Acestea au fost descoperite în deceniul al șaselea al sec. al XX-lea, în situri aparținând fazei A a culturii Cucuteni și provin de la Mitoc - Pârâul lui Istrate, Trușești - Țuguieta, Cucorăni - Medeleni, Cervicești - La Morișcă și Drăgușeni - Ostrov. Studiind lotul de artefacte din cadrul Muzeului de Istorie Botoșani-colecția Arheologie, remarcăm faptul că polonicele prezintă, în general, o pastă bine frământată, cu degresant fin, fiind încadrabile preponderent în categoria fină și semifină. Abordăm în articolul de față și antropomorfizarea unor mânere de polonice, referindu-ne la una dintre piesele din inventarul muzeal botoșănean, ca fiind o posibilă piesă din categoria celor antropomorfe. |
||||||
Cuvinte-cheie Cultura Cucuteni, cercetări arheologice, unelte din lut, polonice, antropomorfizare, Cucuteni Culture, archaeological researches, clay tools, ladles, anthropomorphisation |
||||||
|