Dezvoltarea economică a unui stat este imposibilă fără a asigura un climat investițional favorabil, fără a sigura condiții nediscriminatorii pentru desfășurarea afacerilor, inclusiv, prin asigurarea unei concurențe loiale între antreprenori și societăți comerciale. Acordul de Asociere între Republica Moldova și UE declară că “Părțile recunosc importanța unei concurențe libere și nedenaturate în relațiile lor comerciale. Părțile recunosc faptul că practicile comerciale anticoncurențiale sunt susceptibile de a denatura buna funcționare a piețelor și de a reduce avantajele liberalizării schimburilor comerciale.” Pornind de la obligațiile asumate, inclusiv, cerințele privind armonizarea legislației naționale, în anul 2012 parlamentul Republicii Moldova a elaborat și adoptat noua lege a concurenței nr.183/2012, actul normativ invocat fiind, la acea etapă, unul absolut novator, succedând un șir de acte normative anterioare menite să reglementeze relațiile din domeniul concurenței. Prevederile legii analizate stabilesc noi abordări și atitudini, inclusiv, principii, proceduri și mecanisme, preluând prevederile articolelor 101-106 ale Tratatului de Funcționare a Uniunii Europene (TFUE). Legea stabilește cadrul juridic al protecției concurenței, inclusiv al prevenirii şi al contracarării practicilor anticoncurențiale şi a concurenței neloiale, al realizării concentrărilor economice pe piață, stabilește cadrul juridic privind activitatea şi competența Consiliului Concurenței şi responsabilitatea pentru încălcarea legislației în domeniul concurenței. Scopul principal al politicilor din domeniul concurenței este acela de a împiedica întreprinderile să săvârșească fapte anticoncurențiale. Urmând acest deziderat, majoritatea statelor membre ale Uniunii Europene au alocat autorităților/agențiilor naționale de concurență puteri în vederea atingerii a două obiective principale: asigurarea efectului disuasiv al sancțiunilor în vederea prevenirii săvârșirii faptelor anticoncurențiale şi luarea măsurilor necesare în vederea stopării acestora. Legiuitorul nostru a preluat aceleași practici pozitive adoptate la nivelul UE și în Legea concurenței a reglementat Clemența la art. 84. Articolul este dedicat analizei principalelor prevederi care vizează politica de clemență aplicabilă în Republica Moldova, relevarea esenței acestei

The economic development of a state is impossible without ensuring a favorable investment climate, without ensuring non-discriminatory conditions for conducting business, including by ensuring fair competition between entrepreneurs and commercial companies.The Association Agreement between the Republic of Moldova and the EU states that "The Parties recognize the importance of free and undistorted competition in their commercial relations. The parties recognize that anti-competitive business practices are likely to distort the proper functioning of markets and reduce the benefits of trade liberalization." Starting from the assumed obligations, including the requirements regarding the harmonization of national legislation, in 2012 the parliament of the Republic of Moldova elaborated and adopted the new competition law no. 183/2012, the normative act invoked being, at that stage, an absolutely innovative one, succeeding a series of previous normative acts intended to regulate relations in the field of competition. The provisions of the analyzed law establish new approaches and attitudes, including principles, procedures and mechanisms, taking over the provisions of articles 101-106 of the Treaty on the Functioning of the European Union (TFEU). The law establishes the legal framework for the protection of competition, including the prevention and countering of anti-competitive practices and unfair competition, the realization of economic concentrations on the market, establishes the legal framework regarding the activity and competence of the Competition Council and the responsibility for the violation of the legislation in the field of competition. The main purpose of competition policies is to prevent companies from committing anti-competitive acts. Following this objective, most of the member states of the European Union have allocated powers to the national competition authorities/agencies in order to achieve two main objectives: ensuring the dissuasive effect of sanctions in order to prevent the commission of anti-competitive acts and taking the necessary measures in order to stop them. Our legislator took over the same positive practices adopted at the EU level and in the Competition Law regulated Leniency in art. 84. The article is dedicated to the analysis of the main provisions aimed at the leniency policy applicable in the Republic of Moldova, revealing the essence of this institution, the author also coming with some conclusions derived from the analysis of the national anti-competitive and criminal legislation.