Economia digitală se caracterizează prin trăsături deosebite de economia tradiţională şi are ca efecte mărirea spiritului inovator şi întreprinzător, creşterea productivităţii muncii, sporirea valorii adăugate, a vitezei producerii şi schimbării proceselor economice. Prin intermediul Intranetului şi Internetului în economia digitală se creează un nou model de afaceri (e-business, e-commerce, ebanking etc.), pe baza relaţiei afacere/afacere (B2B), afacere/cumpărător (B2C), afacere/angajat (B2E), afacere/guvern (B2G), guvern/afacere (G2B) etc. Aceste modele de afaceri se disting prin eficienţă majorată şi costurile tranzacţionale diminuate. Noile modele de afaceri presupun mai multă muncă de concepţie, de înaltă calificare care creează o valoare adăugată mai ridicată, noi locuri de muncă, oportunităţi nelimitate de afaceri şi creativitate. Ca formă concretă de realizare a unor afaceri cea mai mare extindere a căpătat comerţul electronic, care se referă la schimbul de produse şi servicii prin Internet între partenerii aflaţi în diferite ţări şi regiuni ale lumii. Ca urmare a impulsului creşterii rapide a comerţului electronic în lume, a apariţiei nevoilor pieţei electronice de tipul afacere/afacere (B2B) s-au creat pieţe şi schimburi atât în cadrul sectoarelor industriale cum ar fi industria de automobile, comerţul cu amănuntul, chimie, agricultură cât şi în profil intersectorial cum ar fi prestarea serviciilor. În viitor practic, în fiecare sector vor apărea astfel de pieţe electronice, care se vor transforma în medii comerciale electronice globale.Comerţul electronic înregistrează o creştere rapidă în diverse state ale Uniunii Europene, valoarea acestuia crescând anual în medie cu 15%. Totodată, în cadrul Uniunii Europene comerţul electronic transfrontalier este încă insuficient de dezvoltat. În jur de 50% dintre consumatori fac cumpărături online, însă doar 10% din ei efectuează tranzacţii transfrontaliere. Acesta reprezintă un obstacol în calea dezvoltării pieţei unice. Pentru IMM-uri, comerţul electronic reprezintă noi oportunităţi de extindere a activităţilor în afara hotarelor, însă totodată presupune noi provocări şi creşterea presiunii concurenţiale. Retailerii on-line se confruntă cu dificultăţi din motiv că taxele de livrare transfrontalieră sunt mai mari, că există diferenţe în sistemele de impozitare, în dreptul contractual, că sunt restricţii din partea furnizorilor în tranzacţiile transfrontaliere. Dezvoltarea comerţului electronic ar putea aduce consumatorilor câştiguri de circa 200 miliarde euro, în condiţiile în care obstacolele de pe piaţa unică ar fi eliminate şi comerţul electronic ar ajunge la 15% din comerţul cu amănuntul. Economia digitală ar putea conduce la creşterea PIB-ului UE cu 4% până în anul 2020. Forumul de politici strategice al antreprenoriatului digital a făcut o serie de recomandări pentru accelerarea transformărilor digitale în întreprinderile şi industria europeană:  accelerarea absorbţiei de date şi stabilirea platformelor digitale competitive in Europa, profitând pe deplin de avantajele Internetului, implementând reţelele 5G;  reinstruirea forţei de muncă în scopul obţinerii abilităţilor digitale pentru industrie;  promovarea şi sprijinirea antreprenoriatului ca o oportunitate pentru dobândirea de competenţe digitale;  accelerarea procesului de transformare digitală cu ajutorul talentelor din sfera antreprenoriatului digital. În concluzie putem afirma că extinderea prezenţei globale fizice cu cea virtuală este viitorul în dezvoltarea afacerilor.