Universităţile dezvoltă politici instituţionale de control asupra calităţii cercetărilor pentru maximizarea vizibilităţii lor, accesibilităţii şi impactului ştiinţific. Revistele ştiinţifice de rang internaţional sunt ierarhizare în funcţie de „factorul de impact”, o mărime care reprezintă raportul dintre numărul citărilor revistei respective într-o perioadă de doi ani şi numărul total al lucrărilor publicate în revistă în aceeaşi perioadă. Prin revistă cotată ISI se înţelege o revistă inclusă în baze de date, care au sistem de monitorizare a citărilor, cum este produsul Web of Science a companiei Thomson Reuters. Există şi alte instrumente pentru analiza impactului cercetărilor, care sunt surse deschise. Google Academic oferă o metodă simplă de identificare a celor mai relevante cercetări din lumea academică, poate mări vizibilitatea şi accesibilitatea titlurilor din toate domeniile de cercetare [2]. Un alt exemplu este Softul „Publish or Perish”, care calculează impactul cercetărilor şi vizibilitatea în Internet prin Google Academic şi indicatorii cantitativi bibliometrici: numărul total de lucrări; numărul total de citări; numărul mediu de citări pe articol; numărul mediu de citări pe autor etc. [6]. Pentru Republica Moldova este actuală problema monitorizării producţiei ştiinţifice şi evaluarea performanţelor la nivel internaţional. Un produs de bibliometrie agregată care contribuie la creşterea vizibilităţii cercetărilor este Instrumentul Bibliometric Naţional (IBN), reprezentând o bază de date care conţine 101 titluri de reviste ştiinţifice din sfera ştiinţei şi inovării din Republica Moldova [3]. În Republica Moldova activităţile de promovare a Accesului Deschis (OA) s-au intensificat pentru a promova un nou model de acces şi comunicare a informaţiilor. Politica instituţională a Academiei de Studii Economice din Moldova privind Accesul Deschis prevede ca toate publicaţiile ştiinţifice, elaborate în baza proiectelor de cercetare finanţate de stat şi din granturi, să fie incluse în Repozitoriul Instituţional la data publicării sau în caz de embargo, nu mai târziu de şase luni de la publicare. IREK-ASEM (Institutional Repository of Economic Knowledge) este depozitul digital disponibil pe pagina bibliotecii [4]. Acesta este structurat în 10 colecţii, care include publicaţii ştiinţifice ale cercetătorilor. IREK-ASEM este înregistrat în două baze de date internaţionale: Directoriul OpenDOAR (2600 arhive digitale) [9] şi Registrul ROAR (4365 arhive digitale) [7]. Revistele cu acces deschis reprezintă o altă iniţiativă majoră a OA. Primul rezultat semnificativ a fost înregistrarea revistei “Economica” în directoriul „OAJI” – Open Academic Journals Index [5] şi DOAJ (Directory of Open Access Journals) care conţine 9416 reviste academice din 128 ţări ş.a. [1]. Strategiile ale universităţilor pentru auto-arhivare şi publicarea revistelor pe platforme OA vor maximiza impactul cercetărilor şi contribuţia instituţională la dezvoltarea ştiinţei.